Ion Spânu

„Justiția socială, obiectiv fundamental al unei guvernări social-«democrate»”

Ziua mondială a justiției sociale este marcată anual la 20 februarie. Inițiativă a Adunării Generale a ONU, din 26 noiembrie 2007, această zi a început să fie aniversată din anul 2009, după ce, la 10 iunie 2008, Organizația Mondială a Muncii a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă.

Conform Asociației Române pentru Transparență, termenul de „justiție socială”, inventat de Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiția într-o societate în relație cu clasele sociale existente în ea. În esență, ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepții justiției sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea și respectarea drepturilor cetățenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceștia.

Scopul Zilei mondiale a justiției sociale este de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, șomajul și excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societății, dar, din motive în afara controlului său, nu poate participa la activitățile normale ale cetățenilor din acea societate, chiar dacă și-ar dori să o facă.

Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea și tratamentul egal oferit cetățenilor, indiferent de sex, de rasă, de religie, de cultură sau de starea sănătății, valori promovate de Partidul Social Democrat prin programul de guvernare. Inegalitățile imense de venit, pe plan atât național, cât și internațional, reprezintă, la rândul lor, un factor care poate ridica obstacole în calea justiției sociale. Justiția socială presupune promovarea egalității între sexe sau a drepturilor popoarelor indigene și ale migranților, eliminarea barierelor legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură. Valul de schimbări care a cuprins mai multe țări de pe glob, în ultimii ani, a făcut ca milioane de cetățeni să-și exprime nemulțumirea față de inegalitate, de corupție, de represiuni și de absența unei munci decente.

Stabilitatea globală și prosperitatea depind de garantarea unor niveluri acceptabile de trai și egalitate de șanse. Absența justiției sociale ar trebui să fie un afront pentru noi toți. Cu ocazia acestei aniversări, avem obligația să ne înnoim angajamentul vizavi de principiile justiției sociale și de căutarea unor strategii și politici care să o facă posibilă.

Pentru Organizația Națiunilor Unite, urmărirea justiției sociale pentru toți se află în centrul misiunii globale de a promova dezvoltarea și demnitatea umană. Adoptarea Declarației privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă de Organizația Internațională a Muncii este doar un exemplu recent al angajamentului sistemului ONU față de justiția socială. Declarația se concentrează pe garantarea unor rezultate echitabile pentru toți, prin ocuparea forței de muncă, pe protecția socială, pe dialogul social, pe principiile fundamentale și pe drepturile la locul de muncă.