Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 martie 2015
Declarații politice · respins
Costel Alexe
Discurs
La Iași, oraș aflat între primele trei municipii din România după București, haosul proiectelor europene ale primăriei riscă să compromită viitorul comunității. Este nevoie, urgent, de un referendum local.
Orice comunitate din lumea civilizată trebuie să își decidă singură drumul, mai ales atunci când vine vorba de mari investiții menite să schimbe fața localităților, să aducă infrastructura la nivelul celei din Uniunea Europeană, să crească nivelul de trai, să poată crea facilități pentru generarea de noi locuri de muncă și, în general, menite să dezvolte urbanistic localitățile României.
Departe însă țara noastră de o asemenea situație ideală. Multe comunități sunt conduse după capriciile, megalomania și incompetența unor primari pe care aderarea României la Uniunea Europeană i-a găsit nu în postura de administratori publici vizionari și buni administratori, ci în cea de autocrați cu banii publici sau europeni, de personaje desprinse de realitatea cotidiană și mereu predispuse să sacrifice interesul public pentru proiecte închipuite, imaginate sau, de cele mai multe ori, lipsite de eficiență, relevanță, coerență cu nevoile și spiritul comunităților. Programul Operațional Regional (Regio) 2007–2013 a stabilit, în exercițiul financiar care tocmai se încheie, că România are 3 tipuri de poli urbani de creștere, axă prioritară finanțată cu aproape 1,2 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională: „poli de creștere” – orașe mari și arealul lor de influență desemnate prin HG: Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov; „poli de dezvoltare urbană” – 13 municipii desemnate prin HG: Suceava, Bacău, Brăila, Galați, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Arad, Deva, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Sibiu și Târgu Mureș; „centre urbane” – orașe cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creștere și polii de dezvoltare urbană.
Unii din acești poli, mai ales din vestul României, au transformat exercițiul financiar precedent (2007–2013) într-un adevărat maraton pentru dezvoltarea orașelor, contribuind masiv la schimbarea nu numai a aspectului lor și a modului în care au început să fie percepute municipalitățile de către investitori și turiști, dar anii din urmă au făcut din administrația publică un adevărat motor de generare de proiecte și gestionare financiară eficientă. Pentru aceste orașe din Transilvania etapele de implementare a proiectelor s-au desfășurat foarte bine, astfel încât acum sunt aproape încheiate procedurile și investițiile care servesc cu adevărat orașele și locuitorii.
Din păcate, Iașiul, orașul meu, nu poate fi inclus în această categorie.
Capitală istorică a României, capitala culturală și spirituală a națiunii este în grea suferință din perspectiva investițiilor edilitare realizate de municipalitate în ultimii 8 ani. Pentru perioada 2007–2013, primăria a contractat un număr de 15 proiecte în cadrul POR, cu o valoare de peste 130 de milioane de euro, bani europeni care au venit ca urmare a includerii capitalei Moldovei între polii de creștere. Altfel spus, pentru cele 130 de milioane de euro, municipalitatea ieșeană nu s-a angajat în nicio competiție, așa cum au fost cele de pe POS Mediu sau POS Transport, ci fondurile au fost la dispoziția primăriei. Dintre cele 15 proiecte, 12 sunt încă în implementare, iar în cazul unora vorbim de întârzieri de cel puțin un an de zile în faza de execuție a lucrărilor. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că unele nu vor mai fi finalizate, iar fondurile alocate vor fi considerate drept corecții financiare sau cheltuieli neeligibile. Astfel, România va înapoia Bruxelles-ului acești bani din bugetul național, iar apoi Curtea de Conturi va constata prejudiciul realizat de Primăria Iași. Plătitorii incompetenței primăriei vor fi tot ieșenii, din propriul buzunar. Să nu mai vorbim de faptul că județul Iași nu a beneficiat de niciun leu din aceste fonduri, deși pol de creștere este sinonim cu o zonă metropolitană care mai cuprinde comunele din aria riverană a municipiului. Primarii acestor localități au votat fără să știe că au fost păcăliți.