Filip Georgescu

La începutul acestei luni, Camera Deputaților a ridicat prin vot majoritar imunitatea parlamentară a fostului premier Adrian Năstase, demers în urma căruia deputatul socialdemocrat va fi trimis în fața justiției. Prin această decizie, a fost respinsă hotărârea Comisiei juridice a Camerei Deputaților, considerată cea mai înaltă instanță din România, care dăduse un aviz negativ cererii DNA pentru ridicarea imunității domnului Adrian Năstase.

Cu siguranță că votul deputaților ar fi avut un cu totul alt rezultat dacă nu ar fi intervenit presiunile politice, exercitate timp de patru ani, de pe diverse paliere ale puterii, care, în cele din urmă, l-au determinat pe însuși cel vizat să ceară să i se ridice imunitatea, pentru a putea să elucideze în instanță acuzațiile de corupție care i se aduc.

Referindu-se la votul din Camera Deputaților, Mircea Geoană, președintele Senatului, declara că „în ultimii patru ani subiectul Adrian Năstase a reprezentat și continuă să reprezinte un subiect cu tentă de vendetă politică”, subliniind că nu este normal ca într-un dosar care se dorește rezolvat rapid de instanță să fie invocați 972 de martori, ceea ce în mod sigur va duce la prelungirea, pentru mult timp, poate ani de zile, a procesului, astfel că se pune întrebarea dacă dosarul lui Năstase reprezintă dorința de a lupta „cu corupția la nivel înalt sau este doar un clișeu cu privire la o persoană sau la un partid”.

Declarația liderului PSD cred că a dat răspunsul cuvenit zaverei politice interminabile care se întreține în jurul acestei probleme. Ea pune în evidență lupta disperată pentru putere care se desfășoară pe scena vieții noastre politice.

În același timp, cazul Adrian Năstase relevă cât se poate de clar problemele nevralgice ale sistemului nostru judiciar, pe care președintele Senatului îl caracteriza drept „un sistem neperformant, încet, oferind servicii publice de proastă calitate omului obișnuit” și care, am adăuga noi, acționează la comandă politică.

În ultimii patru ani, DNA n-a finalizat niciun proces de mare corupție. Cu toate acestea, președintele acestei instanțe, domnul Daniel Morar, a fost menținut în funcție pentru un nou mandat. Vâlva care se face în jurul actului de corupție, în care Adrian Năstase este acuzat că ar fi strâns fonduri, în mod mascat, pentru campania prezidențială din 2004, precum și în dosarele „Zambaccian 2” și „Mătușa Tamara” nu-i decât o supă reîncălzită cu câteva luni înaintea noilor alegeri prezidențiale.

În legătură cu strângerea mascată de fonduri pentru campania prezidențială de acum cinci ani, am vrea să-i întrebăm pe reclamanții de azi de ce n-au semnalat justiția la timpul potrivit? Probabil că, văzându-se cu sacii în căruță atunci, în tumultul euforiei, Adrian Năstase nu mai reprezenta niciun impediment. Sau poate că muniția trebuia păstrată pentru anul electoral 2009!

Pe de altă parte, cei care vor să facă din Adrian Năstase prototipul corupției politice, n-aud și nu văd că un lider democrat liberal și-a angajat, în campania alegerilor locale de vara anului trecut, un interlop notoriu, pe care mai apoi l-a răsplătit cu funcție guvernamentală.