Angel Tîlvăr

La sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Corupției, Transparency International a dat publicității rezultatele unui studiu care a avut loc la nivel internațional și care a vizat gradul și percepția oamenilor asupra corupției. Studiul ce vizează „corupția mică” are la bază sondajele efectuate în rândul a peste 91 de mii de persoane din 86 de țări.

Printre concluziile studiului se numără și faptul că acest fenomen rămâne o problemă la nivel mondial, o persoană din patru în lume a dat mită în ultimul an la o instituție publică sau serviciu de stat, preponderent în sănătate. Conform datelor oferite de Transparency International, oamenii dau cel mai adesea bacșiș la poliție, 29% din respondenți precizând acest aspect.

Cel mai mult se dă mită în Africa sub-sahariană: o persoană din două afirmă că a trebuit să dea bani pentru a beneficia de un serviciu public sau pentru a rezolva o problemă ori a evita o procedură. Corupție ridicată este și în țările din Orientul Mijlociu, în statele ex-sovietice, unde peste o treime dintre persoanele intervievate au afirmat că au dat mită. În America de Sud și în țările din Balcani nivelul e de circa 20%, iar în Turcia, 11%.

De cealaltă parte a baricadei se află Europa Occidentală și America de Nord, unde doar 5% din persoanele intervievate au afirmat că au dat mită.

După cum reiese din acest raport, corupția este un fenomen mondial, el nu poate fi restrâns doar la țările dezvoltate sau la cele sărace. Fie că vorbim de țări precum China, Japonia, SUA, Anglia sau Franța, toate se confruntă

cu această problemă. Nu numai că acest flagel nu ține cont de gradul de dezvoltare a unei țări, dar nu se limitează nici la un anumit sector de activitate, fie el public sau privat. Un oficial german a asemănat corupția cu rugina, afirmând că „inițial se manifestă pe ici pe colo, iar mai apoi se răspândește pretutindeni”.

În multe țări în curs de dezvoltare, cum este și cazul României, caracterizate prin instituții publice nedezvoltate și neperformante, câteva elite ale clasei superioare și cu diferențe enorme între venituri, se înregistrează o manifestare exacerbată a autorității. Se remarcă în aceste țări și o obișnuință a populației de a se confrunta cu fenomenul corupției care duce la distrugerea oricărui sentiment de corectitudine. Relațiile dintre oameni ajung să fie determinate de predispoziția de a corupe și de a fi corupt, iar practicarea corupției prevalează intereselor comunității. Dezavantajați sunt cei săraci sau cinstiți care, din diferite motive, nu pot sau nu vor să intre în joc. Astfel, ei vor fi tot timpul cu un pas în urmă față de cei care-și permit să influențeze deciziile în favoarea lor.

Studiul dat publicității de Transparency International, despre care vorbeam la începutul intervenției, a prezentat o serie de concluzii care merită atenția noastră. În primul rând, partidele și Parlamentul sunt instituțiile considerate cele mai corupte în România. Pe o scară de la 0 (cel mai puțin corupt) la 5 (cel mai corupt) acestea primesc 4,5%.