Iacob Pușcaș

„Lecția cipriotă este și pentru noi!”

Când s-a anunțat oficial că România este membră a UE, în 2007, lăsând la o parte entuziasmul popular pentru ceva ce ni se repeta obsesiv a fi ca extrem de favorabil îmbunătățirii vieții cotidiene a românilor, ar fi fost normal ca reprezentanții statului nostru să înțeleagă în modul cel mai conștient și mai responsabil că este esențial atunci când, prin negocieri, nu altcumva decât intransigente, semnează documente capitale pentru buzunarul cetățenilor, să militeze cu tărie pentru a promova prioritar interesele noastre naționale în noul sistem de reguli ale comunității europene în care am intrat!

Anii au trecut, s-au scurs de atunci 6 ani, dar faptul că numai în timpul guvernării „europene” a prim-ministrului Emil Boc țara noastră a contractat împrumuturi estimate la o treime din suma integrală a datoriei externe actuale, adică mai era puțin și se ajungea la jumătate din cât au făcut ceilalți guvernanți în aproape două decenii de la prăbușirea regimului Ceaușescu, mă determină să afirm cu tristețe că politicienii români, în frunte bineînțeles cu entuziastul obedient domn Boc, fără a uita și complicele râsete în hohot ale prea euroatlanticului președinte în exercițiu Traian Băsescu (ambii parcă iremediabili imuni la crunta realitate că încă mai sunt țărani care își ară pământul cu pluguri de lemn trase de boi, că sunt tot mai mulți români care se îmbracă de la second-hand, iar o parte îngrijorător de însemnată a populației își poartă grija necesarului zilnic de hrană), acești politicieni, ei bine, au acceptat cu o ușurință de neînțeles toate condițiile impuse țării de organismele financiare internaționale, ne-au sfidat ca popor, ne-au subjugat ca națiune, ne-au tot vândut „gogoși” cu eternele impuneri restrictive ale UE și FMI, nouă rămânându-ne doar să suportăm cu stoicism, fără crâcnire, hotărârile și „directivele” acestora!

Stimați parlamentari, totul este fals! Că este fals, adică este o minciună de propagandă ieftină menită să mascheze incompetența în actul de guvernare, da, o declar și eu, acum, venind direct în întâmpinarea politrucilor care, încă rătăcitori în lumea lor, a unor închipuiri apuse de fapt prin Revoluția din 1989, pe care au și confiscat-o, nu mai au contact cu România reală, dar o demonstrează cât se poate de clar și situația dramatică din Cipru, țară unde Parlamentul, de la care s-ar cuveni să învățăm și noi (politicienii României) lecția demnității naționale, a refuzat, de curând, să voteze așa-zisul Plan de salvare de la faliment al ciprioților, deși nu contează că astfel au sfidat niște negociatori în fața cărora noi tăcem mâlc, UE și FMI (organisme susținute de cancelarul german Angela Merkel și de ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble)!

Sigur că, deși pe noi, românii, ne interesează în mod expres doar atitudinea de principiu a Parlamentului de la Nicosia, a cărui atitudine a fost salutată cu entuziasm de mulțimea ciprioților strânsă solidar în jurul clădirii Parlamentului, inclusiv de ierarhia Bisericii Ortodoxe a Ciprului, planul de „salvare” propus de Bruxelles impunea fixarea de taxe pe depozitele bancare, condiție care l-a determinat pe președintele Parlamentului cipriot să ceară parlamentarilor să nu voteze planul și deci să spună _nu_ șantajului finanțatorilor internaționali.