Ileana Cristina Dumitrache

„Legalizarea prostituției în România, nu doar o formă de suplimentare a fondurilor la bugetul de stat”

Din păcate, există o realitate de care nu putem face abstracție, prostituția, deși ilegală în România, reprezintă o activitate generatoare de profit, un profit considerabil, dacă este să luăm în considerare recentele dezvăluiri din massmedia.

Există, și nu de ieri, de azi, rețele transfrontaliere de traficanți de carne vie. Mii de cazuri de tinere, din diverse motive, mai ales al sărăciei, aleg sau nu benevol să se prostitueze. Multe dintre acestea, mai mult de jumătate, conform datelor Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, sunt minore cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, sfârșesc în mod dramatic, iar poveștile lor au un final tragic.

Rețelele de traficanți racolează tinere din mai multe județe ale țării, inclusiv Constanța, sau copii din centrele de plasament, pe care îi forțează să se prostitueze, uneori doar și pentru a obține o masă caldă.

Trebuie să avem în vedere nu doar victimele proxenetismului din centrul capitalei sau din hotelurile de 4-5 stele, așa-numitele prostituate de lux, care pot strânge din activitatea prestată mii de euro, ci situația unor tinere, a unor minore devenite sclave sexuale aflate la mâna unor proxeneți fără scrupule.

Poate legiferarea prostituției nu este o soluție în sine, însă coroborată cu alte reglementări legale, de care nu ducem lipsă în domeniul asigurării ordinii și siguranței publice, putem contribui la protejarea acestor copii/tinere, la combaterea și prevenirea fenomenului și la însănătoșirea societății.

Nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că o astfel de activitate, prestatoare de servicii, legiferată și impozitată corespunzător, conduce la consolidarea bugetului de stat și al asigurărilor de sănătate.

Într-un fel sau altul, fenomenul care a luat amploare în toată Europa, numai în Germania trei sferturi dintre prostituate provin din țări est-europene, necesită o atenție deosebită, iar intrarea în legalitate, după modelul altor țări europene (de exemplu: Germania, Olanda sau mai recent Italia, care, după modelul olandez, prin proiectul „ _red-light street_ ”, inaugurează în aprilie 2015, la Roma, un district destinat acestei activități), a devenit o necesitate obiectivă și poate contribui cu adevărat la consolidarea luptei împotriva economiei subterane, a spălării banilor negri și a activității infracționale de mare risc.