Adrian Gurzău

„Legea descentralizării – o lege dată în interes personal, împotriva interesului național”

Așa-zisa lege a descentralizării este un amestec de rupturi în lanțul decizional și de control asupra celor care iau decizii incoerente privind delegarea de atribuții și despre cum vor fi obținute și gestionate fondurile necesare acestor delegări. Este o lege pe care nu o văd aplicabilă. Sper să fie scoasă din joc de către Curtea Constituțională a României după sesizarea pe care o depune PDL. Altfel, la impactul cu realitatea, va avea soarta Legii salarizării unice a bugetarilor, care nu s-a aplicat niciodată din cauză că s-a dovedit a fi inaplicabilă.

Așa cum Victor Ponta și Crin Antonescu au făcut pe genunchi primul guvern de preacinstiți al Uniunii SocialLiberale, așa și-a făcut și Liviu Dragnea o lege personală prin care să încerce să demonstreze că încă mai contează la vârful propriului său partid. Cele două dosare penale în care este implicat ca inculpat – în cel al fraudei de la tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012 și, ca soț al doamnei, în cel pentru evaziune fiscală în care este cercetată Bombonica Dragnea – nu-l clintesc și nu-l doboară.

Dacă doreau reformă autentică în domeniul descentralizării, Dragnea și Guvernul din care face parte puteau să înceapă cu o reorganizare administrativ-teritorială, în conformitate cu limitele impuse de actuala Constituție și conform normelor impuse de Uniunea Europeană, pornind de la comasări de comune și alcătuirea unor zone metropolitane. Apoi se putea trece la desființarea județelor actuale, la trasarea limitelor viitoarelor regiuni. Numai că piereau din cărți și li se luau din mână pâinea și cuțitul bugetar prea multor clienți politici. Ar fi trebuit să fie maziliți prea mulți baroni locali.

Acesta este motivul pentru care, într-o schemă mult prea încărcată cu funcții politice, s-au mutat la grămadă niște atribuții și prerogative de la nivel central la nivel local. S-au trimis atribuțiile către „local”, dar s-au trimis și banii după atribuții? Dacă s-au trimis, cum vor controla fostele deconcentrate autoritățile locale în a căror subordine intră? Cine răspunde, cine decide, cine dă banii și așa mai departe?

Descentralizarea chiar este necesară și trebuie făcută, dar la modul profesionist și cu bună-credință, trecută prin procedura parlamentară normală, cu dezbateri și cu amendamente autentice, pe baza unor studii de impact.

O majoritate de 70% nu ar fi trebuit să se teamă de așa ceva. Numai că, în urma dezbaterilor, ar fi ieșit la iveală interesele personale ale aleșilor și ale partidelor din care fac parte, interese care primează interesului național, interese materiale care-i mai țin uniți atâta vreme cât țara mai poate fi jefuită.

„Gândirea fiscală a celor din USL nu o depășește pe cea a Miliției Economice”

Cum vă ziceam și ieri, conform unui ordin al ministrului de finanțe, Daniel Chițoiu, indiferent de locul unde se desfășoară verificarea fiscală, contribuabilii supuși verificării fiscale vor avea obligația de a permite intrarea funcționarilor împuterniciți de organul fiscal în încăperi și în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar, pentru a face constatări în interes fiscal. Această măsură face parte tot din categoria în care statul își vede cetățenii numai ca potențiali infractori – aceasta este marea aroganță cu care eram tratați de către funcționarii statului ca cetățeni pe vremea comunismului, sub regimul Ion Iliescu și al lui Adrian Năstase.