Petru Sorin Marica

„Legea prevenției – menită să schimbe mentalități”

Legea prevenției, adoptată săptămâna trecută în Parlamentul României, este mai mult decât un simplu act normativ, este unul din cele mai importante angajamente pe care Partidul Social Democrat și le-a asumat în campania electorală din noiembrie 2017. Iar acest angajament este expresia unei viziuni politice de ansamblu, în cadrul căreia relația dintre stat și mediul de afaceri trebuie să fie o relație de respect reciproc, de egalitate și corectitudine.

Legea prevenției este cu adevărat necesară, scopul ei principal fiind prevenirea contravențiilor și infracțiunilor economice, și nu sancționarea directă a firmelor, așa cum se întâmplă în prezent.

Autoritățile cu atribuții de control vor fi obligate să procedeze, în primul rând, la educarea și perfecționarea antreprenorilor, precum și la prevenirea greșelilor de orice fel. Nu se va lua nicio măsură punitivă din partea instituțiilor de control fără derularea premergătoare a etapelor de informare și prevenire. Acest act normativ va veni mai ales în ajutorul firmelor mici și mijlocii, care sunt în cele mai multe cazuri afaceri de familie și nu au capacitatea logistică de a cunoaște toate legile și obligațiile ce le revin.

Prin adoptarea Legii prevenției, România s-a alăturat unui grup foarte restrâns de țări care, odată cu adoptarea

unor reglementări similare, au experimentat o revigorare amplă a cadrului de afaceri și, de asemenea, o creștere economică susținută.

Nu în ultimul rând, există semnale că adoptarea acestei legi a fost foarte bine primită de românii din diaspora care poate ar fi dorit să înceapă o afacere în România și care au acum un motiv foarte serios să o facă. Dar personal consider că efectul cel mai însemnat al acestei legi va fi schimbarea unei mentalități care grevează încă asupra climatului social din societatea românească, și anume tendința de a aplica eticheta „vinovat” asupra cuiva fără a avea destule dovezi care să demonstreze că este în mod cert responsabil de acțiunea care îi este imputată. Sau, cu alte cuvinte, premisa de vinovăție este perspectiva preferată de evaluare în viața noastră de zi cu zi.

Cu teoria stăm bine. Din punct de vedere juridic, România este aliniată în termeni legislativi la principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest sens, Constituția României, în art. 23 alin. (11), consfințește prezumția de nevinovăție ca principiu constituțional. La rândul său, Codul de procedură penală în vigoare arată explicit că orice persoană este considerată nevinovată până la momentul stabilirii vinovăției sale printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Din păcate însă, ceea ce ar trebui să fie un principiu fundamental și o garanție juridică și socială pentru orice cetățean apare ca fiind un simplu beneficiu individual conjunctural, când, de fapt, prezumția de nevinovăție trebuie să asigure că nimeni nu va fi tras la răspundere în mod discreționar sau abuziv.