Ion Dumitru

„Lemn, lemn și iar lemn!”

Acum 2000 de ani, România era o țară de păduri, în Evul Mediu, numai 40% din suprafață rămăsese împădurită și astăzi s-a ajuns la circa 27%. Mă întreb când se va opri distrugerea peisajului forestier românesc.

România deține astăzi un fond forestier de circa 6,4 milioane de hectare, reprezentând 27% din suprafața țării. Față de media europeană de 32%, procentul de împădurire din România nu este grozav.

Comparativ cu țările europene care au condiții geografice similare, situația este departe de a fi roz. Cehia are 33%, Slovacia și Croația peste 40%, Slovenia 54% și Austria 46%. Vecina noastră de la sud, Bulgaria, are și ea 34% din teritoriu acoperit cu păduri.

Într-o Românie aflată încă într-un capitalism sălbatic, viitorul pădurilor este încă nesigur. Lemnul în România se găsește peste tot: lemn de foc, lemn pentru construcții, lemn pentru celuloză, brazi pentru Crăciun. De asemenea, se găsește sub formă de cherestea încărcat în camioane, în trenuri, în vapoare.

Depozitele sunt doldora de lemn, gaterele funcționează la foc continuu, producând grămezi uriașe de rumeguș. Nu este de mirare că în multe zone de deal și de munte pădurile se topesc.

Prețul scăzut al lemnului în România stimulează exportul și încurajează exploatările iraționale. Acesta este unul dintre factorii care periclitează viitorul pădurilor din România.

Conform informațiilor primite de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, exportul, anual de cherestea al țării a crescut de la circa 840.000 m[3] în 1996, la 3 milioane m[3] în prezent.

Aceasta este imaginea pe care actualii guvernanți, prin acțiuni nechibzuite, subordonate profitului imediat, o dau pădurii românești.