Lucia Ana Varga

„Lipsa din actul de guvernare al Cabinetului Boc a unor măsuri coerente de combatere a efectelor schimbărilor climatice”

Autoritățile din România se dovedesc încă o dată a fi nepăsătoare la problemele cu care se confruntă populația țării și, în egală măsură, depășite de trendul european. La nivelul Uniunii Europene există o reală preocupare privind modificările climatice, precum și privind setul de măsuri aferente, menite de cele mai multe ori să impulsioneze economia și să creeze noi locuri de muncă. Afirmația este susținută de un sondaj Eurobarometru realizat în iunie 2011 care arată că doi europeni din trei percep schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, mai gravă decât situația economică, și aproape 80% consideră că acțiunea în direcția combaterii acestora poate revigora economia. În acest context, Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat că „Marea majoritate a europenilor se așteaptă ca liderii economici și politicienii lor să abordeze acum problema serioasă reprezentată de schimbările climatice. În special, faptul că mai mult de trei europeni din patru consideră că ameliorarea eficienței energetice constituie o modalitate de creare de noi locuri de muncă reprezintă un semnal puternic pentru factorii de decizie ai Europei.” De asemenea, sondajul a arătat că soluționarea problemei schimbărilor climatice este văzută ca fiind în principal responsabilitatea guvernelor naționale, a UE și a mediului de afaceri.

Așa cum se arată și în Viziunea Uniunii Social Liberale privind mediul, în România, protecția mediului continuă să fie

o preocupare marginală, prezentă adesea în discursul public, dar lipsită de consistență, oprindu-se la etapa constrângerilor, fără a propune un concept viabil și cu specific național.

România trebuie să țină cont de legislația și normele europene. Astfel, Executivul de la București ar trebui să își amintească de faptul că Parlamentul European a adoptat în decembrie 2008 pachetul legislativ „Energie – Schimbări climatice” prin care la nivel european s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:

– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (față de anul 1990) și cu 30% în situația în care se ajunge la un acord la nivel internațional;

– o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul 2020, incluzând o țintă de 10% pentru biocombustibili, din totalul consumului de combustibili utilizați în transporturi;

– creșterea eficienței energetice cu 20% până în anul 2020.

În cei trei ani de guvernare ai Cabinetului Boc nu am remarcat niciun set de măsuri pozitive în ceea ce privește combaterea efectelor nocive ale schimbărilor climatice și nici intenția de a atinge obiectivele prevăzute de legislația europeană.

Mai mult decât atât, lipsa măsurilor în plan economic, social și chiar de schimbare a mentalității în ceea ce privește grija față de mediu pot fi tot atâția factori care vor adânci în perioada următoare decalajul care ne separă de țările dezvoltate ale Europei.