Eugen Constantin Uricec

„Lupta cu deficitele bugetare”

Deficitul bugetar excesiv cu care se confruntă România în ultimii ani nu este un caz unic în spațiul Uniunii Europene. Numeroase alte state au, în prezent, deficite bugetare de peste 3%, determinate în mare parte de recesiunea economică, care a adus cu sine scăderea veniturilor fiscale, dar și creșterea ajutoarelor pentru șomeri.

Diferența substanțială dintre România și celelalte state ale Uniunii rezidă în derapajul deosebit al cheltuielilor curente, într-o perioadă în care România se bucura de o creștere economică importantă. Ca exemplu, deficitul public al României a atins în anul 2008 un prag de 5,4% din PIB, prin creșterea considerabilă a cheltuielilor cu salariile din sectorul public, cu prestațiile sociale, o majorare mult peste creșterea economică a nivelului pensiilor publice, coroborat cu previziuni exagerat de optimiste și nefundamentate economic privind veniturile bugetare.

În anul 2008, Comisia Europeană analiza această evoluție și avertiza România asupra posibilității declanșării procedurilor de deficit excesiv. A ținut ministrul finanțelor publice de atunci cont de aceste avertismente? Nu! Pentru că urma o campanie electorală pe care spera să o câștige! Concluziile experților europeni s-au rezumat atunci la faptul că, în perioada 2005–2008, România a urmărit o politică bugetară prociclică, deficitul global crescând de la 1,2% la 5,4% din PIB, în ciuda unei creșteri medii reale a produsului intern brut de 6,5%.

Ne aflăm astăzi în fața unei realități dure: nu putem pretinde modificări ale cheltuielilor moștenite din anii trecuți, în condițiile în care veniturile au scăzut constant și previziunile sunt incerte.

La nivelul statelor europene, lupta împotriva deficitului mai mare de 3%, prevăzut ca sustenabil prin Tratatul de la Maastricht, a început deja. Redimensionarea cheltuielilor publice este deja aplicată în mai multe state europene, care, chiar după primul trimestru al anului în curs, au reportat creșteri economice pozitive.

Pe lângă aceste măsuri, state precum Germania propun membrilor Uniunii modificarea actelor constituționale naționale în care să se prevadă expres încadrarea într-o limită maximă a deficitului bugetar. De asemenea, creșterea sancțiunilor comunitare în materie de sistare a accesării resurselor financiare europene, precum și posibilitatea excluderii sau suspendării din zona monetară.

Oamenii politici din România trebuie să înțeleagă faptul că lupta cu deficitul bugetar este o luptă a noastră, a tuturor: a Guvernului Boc sau a oricărui guvern care s-ar afla la putere în aceste timpuri grele. Dacă ținta aderării României la moneda europeană s-a îndepărtat, obiectivul nostru imediat trebuie să fie reechilibrarea bugetară și sprijinirea sectorului privat din economia românească.