Gabriel Tița-Nicolescu

„Lupta împotriva defrișării pădurilor”

Tăierile ilegale de arbori reprezintă o cauză majoră a despăduririlor nu numai în țările în curs de dezvoltare, dar și în Europa, mai ales în Europa Centrală și de Est.

În ultimii 17 ani, în România, în urma defrișărilor ilegale au dispărut circa 300.000 de hectare de pădure.

România este una dintre puținele țări europene unde mai există păduri virgine. Din păcate, aceste „mine de aur”, apreciate chiar de prințul Charles al Marii Britanii, sunt în pericol, zonele împădurite fiind acum „obstacole” în calea unor drumuri sau a altor obiective profitabile pe care doresc să le realizeze „băieții deștepți”.

Începând de la ministerul de resort și până la administrațiile locale, toată lumea recunoaște că exploatarea ilegală a pădurilor nu a putut fi stăvilită până în ziua de azi. Din păcate, doar un procent foarte mic din dosarele penale vizând infracțiuni asupra fondului forestier se termină cu condamnări și cu executarea pedepsei.

Tăierile ilegale și comercializarea ulterioară provoacă o pierdere acută a biodiversității, reduc mijloacele de subzistență ale comunităților locale, contribuie la schimbările climatice și la erodarea solului. Mai mult, defrișările ilegale cauzează țărilor producătoare de cherestea pierderi de 10–15 miliarde de euro pe an.

Tăierea și arderea pădurilor produc emisii de CO2 mult mai mari decât toate mașinile și industria la un loc, procesul fiind devansat doar de cel producător de energie.

Sute de hectare de pădure virgină pot fi defrișate în baza unor reglementări ce permit așa-zise amenajamente silvice: se taie păduri și se distrug albiile unor râuri și pâraie sau, sub pretextul valorificării turistice a unor arii protejate, se amenajează artere rutiere care trec chiar prin siturile naturale.

Un copac ajuns la vârsta maturității furnizează într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile. Îi trebuie însă zeci de ani ca să crească. În România, pentru mulți, aceste amănunte nu contează. Este important însă pentru noi, ceilalți, care nu tăiem pădurea.

Realitatea a demonstrat însă că la capitolul „control” instituțiile abilitate nu s-au implicat, lucru ce a făcut posibil un dezastru ecologic în Munții Făgărașului, în Piatra Craiului, Retezat, Bucegi etc.

România deține în prezent peste 65% din pădurile virgine din Europa și peste 14.000 de specii de animale și păsări.

Tăierea ilegală de arbori se produce în mare parte în pădurile retrocedate persoanelor fizice.

Nu sunt de acord cu practicile celor care și-au redobândit proprietăți reprezentând păduri de a le defrișa sau de a se apuca să transforme un loc de vis în perimetru rezidențial. Nu sunt de acord nici cu planurile „băieților deștepți” de a face afaceri cu natura, distrugând-o pe motiv că, de fapt, salvează mediul. Cred că aceste cazuri trebuie făcute publice, iar autoritățile să ia atitudine. Practic, prin asemenea intervenții brutale în natură, ne autodistrugem și punem în pericol un capital care poate fi exploatat cu multe beneficii în folosul României.