Nicușor Halici

## Distinși colegi,

Deși acest act normativ, care este de o importanță deosebită, nu a suscitat interesul public atât de mult ca alte acte pe care le adoptăm în viața parlamentară de zi cu zi, eu totuși vreau să punctez că ceea ce urmează să votăm, și anume proiectul Codului administrativ, este de o importanță majoră pentru societate.

Și anume – pe lângă faptul că astăzi codificăm pentru prima dată în România administrația publică, centrală sau locală, și abrogăm un număr de 18 legi, hotărâri și ordonanțe de guvern și mai modificăm un număr de opt acte normative, dorința coaliției PSD–ALDE este de fapt de a eficientiza administrația, fie ea centrală, fie ea locală.

O să spuneți: interesul public. Păi, interesul cetățeanului este în viața de zi cu zi, în contact cu administrația, de care ne plângem de atâta amar de vreme și pentru care nu am făcut foarte multe lucruri. Doar că la fiecare legislatură... sau fiecare guvern a venit și a mai completat cu câte o ordonanță, cu câte o hotărâre, câte o literă, câte un articol și n-a făcut decât să birocratizeze și să îngreuneze activitatea funcționarilor și a demnitarilor.

În ansamblul său, proiectul de lege prevede o serie de măsuri prin care ieșim din demagogia și din ipocrizia care ne-au guvernat până acum – și aici mă refer la prefecți, la subprefecți, care, deși sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu, erau funcționari publici și, așa cum știm cu toții, dacă un guvern este politic, cum reprezentantul lui să nu fie politic? Adică vrem să fie implementat programul de guvernare la nivelul județelor, dar cu funcționari pe bază de concurs...

Același lucru este valabil și în cazul serviciilor publice deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivelul județean și care au ca program și activitate, în principal, implementarea programului de guvernare, care este ales cu o majoritate și învestit cu majoritatea societății și a alegătorilor prezenți la vot.

Pe cale de consecință, din punctul de vedere al administrației centrale, acestea sunt principalele modificări și lucruri care considerăm că nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării programului de guvernare și a proiectelor pe care și le va propune oricare guvern, fiecare cu culoarea politică pe care o va avea.

În ceea ce privește administrația publică locală, și aici o mult clamată autonomie locală, la care România a și ratificat Carta autonomiei publice locale, prin anii 2000, și la care, de fapt, niciodată nu a legiferat, în sensul de a acorda autorităților publice locale această autonomie locală.

Astăzi, prin Codul administrativ, întărim inclusiv și această autonomie locală, care să le permită autorităților, și în special aleșilor care se duc din patru în patru ani și solicită cetățenilor, pe bază de proiecte sau de propuneri, votul de încredere, să spună, atunci când vor deconta la finalul celor patru ani de mandat, de ce au putut sau ce au făcut din ceea ce au promis.