Adrian Mocanu

„Mai putem crede în iluzii?”

Dacă ar fi să credem în previziunile Guvernului, realizăm că România trăiește acum marea iluzie că va scăpa în curând de criză. Nu trebuie să uităm, însă, că șomajul nu și-a atins încă maximul, băncile încă nu au redus dobânzile suficient de mult pentru a se reporni creditarea, iar investițiile încă întârzie să apară. Cu toate acestea, faptul că se prognozează că economia va trece în anul 2010 pe plus și sentimentul general că ce a fost mai rău a trecut este din ce în ce mai puternic, ne-ar putea duce către o mare deziluzie.

Din păcate pentru noi, perioada cea mai grea abia urmează. Cred că adevărata criză, specific românească, încă nu a venit. Adevărata criză a datoriei publice care trebuie răscumpărată, care nu se măsoară în falimente și în șomeri, ci în imposibilitatea financiară de a dezvolta țara, încă nu a început.

Faptul că, în ciuda Acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI, România nu a reușit decât să tempereze tensiunile sociale, în special din partea bugetarilor, ar trebui să sperie Guvernul. Faptul că în urma banilor luați pe datorie anul trecut nu se vede nimic, pentru că au fost direcționați integral în menținerea unor cheltuieli sociale pe care statul nu și le putea permite din bugetul de stat, ar trebui să pună pe gânduri pe toți cetățenii români, deoarece acești bani au dispărut în consum și nu se vor multiplica niciodată prin investiții.

Dacă acum situația este foarte dificilă, când statul se împrumută, mă întreb cum va arăta economia când statul va începe să-și plătească datoriile. Problema de fond nu este a datoriei către bănci, care poate fi amânată, plătită prin noi împrumuturi, la dobânzi din ce în ce mai mici, ci tocmai Acordul cu FMI și Comisia Europeană, care nu se amână, ci se plătește. Mă întreb de unde va face rost Guvernul de până la 9 miliarde de euro (7 miliarde euro către CE și BM și încă cel puțin 2 miliarde euro către FMI) pentru a plăti instituțiilor financiare banii folosiți și pentru a menține iluzia că a trecut criza mai ușor peste români. Acordul cu FMI expiră în anul 2011. FMI spune că economia își va reveni în anul 2012. Mai corect spus, indiferent cât de bine va merge economia românească atunci, plata datoriei va fi o frână serioasă în calea dezvoltării. La dobânzile de circa două miliarde de euro către bănci se vor adăuga alte 2-3 miliarde euro către CE și FMI. Este vorba de bani care nu vor putea ajunge nici către investițiile în infrastructură și nici nu vor putea fi folosiți pentru a acoperi deficitul de la bugetul pentru pensii.

Într-un scenariu foarte optimist, aproape toți banii pe care îi va câștiga economia românească prin creșterea PIB-ului după anul 2011 vor fi folosiți pentru a plăti datoria publică făcută de stat în timpul crizei. Creșterea economică nu va aduce drumuri noi sau mai bune și nici nu va însemna facturi mai mici la încălzire, prin reducerea pierderilor din sistemul energetic național.