Daniel Iane

Majoritatea USL din Parlamentul României și-a asumat, odată cu câștigarea alegerilor, una dintre cele mai importante misiuni de lucru: modificarea Constituției, astfel încât aceasta să fie în acord cu realitățile pe care le traversează cetățenii și statul român.

Rescrierea Legii fundamentale începe printr-o amplă dezbatere publică, în care sunt implicați nu doar actorii politici, ci și opinia publică, societatea civilă și specialiștii consacrați în domeniu.

Acest demers trebuie să pornească de la câteva lecții extrem de importante pe care noi toți le-am învățat în ultimii patru ani.

În primul rând, nu trebuie să uităm că, în tot acest răstimp, România a trecut printr-o stare de conflict major, în care puteri importante ale statului – executivă, legislativă sau judecătorească – s-au aflat în situații contradictorii. Reforma statului, atât de mult clamată de către Președinte Băsescu, trebuie să treacă de la declarațiile de intenție la acțiuni concrete. Astfel, este imperios necesar să se elimine situațiile conflictuale dintre puterile statului, pentru că, altfel, veșnicul perdant este cetățeanul român.

În egală măsură, nu trebuie să uităm că prin acest demers trebuie să ne asumăm lucruri cu adevărat importante, care preocupă societatea românească. Este nevoie să introducem un cadru care să ofere predictibilitate pe marile domenii de interes – social, economic sau electoral –, cu legi care nu schimbă peste noapte regulile jocului. Definirea clară a responsabilităților și a atribuțiilor ce revin pentru fiecare formulă instituțională și actor de decizie publică ar trebui să fie un punct obligatoriu în cuprinsul noii Constituții.

De asemenea, este nevoie să întărim responsabilitatea aleșilor față de cei care i-au ales. În momentul de față, un parlamentar care este ales pe listele unui partid își termină mandatul trecând, uneori, prin întreg spectrul politic, astfel încât cetățeanul nu numai că nu se mai simte reprezentat, dar se poate trezi în situația în care votul său a fost deturnat chiar către cei pe care îi consideră adversari politici.

Toate acestea sunt doar câteva dintre marile principii de la care ar trebui să pornească procesul de revizuire a Constituției. Dezbaterile pe temea Legii fundamentale ar trebui să fie purtate în interesul strict al cetățeanului și statului român, lăsând în urmă conflictele și interesele politice secundare.