Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 noiembrie 2010
Declarații politice · adoptat
Doinița Mariana Chircu
Discurs
## „Mame de pe băncile școlii”
România deține locul întâi în Europa la numărul de nașteri înregistrate la categoria mame minore, care provin în general din familii dezorganizate, ce trăiesc în mediul rural, dar și din rândul minorităților rome.
Organizația Mondială a Sănătății a adus la cunoștința opiniei publice că la nivel mondial există peste 14 milioane de minore care au adus pe lume copii, care de cele mai multe ori sunt dați spre adopție.
Este foarte adevărat că pubertatea se instalează mult mai devreme și crește alarmant numărul adolescentelor care își încep viața sexuală de la 13-14 ani, iar în majoritatea cazurilor atât societatea, cât și familia nu fac altceva decât să adopte o atitudine de negare a acestui fenomen.
Venirea pe lume a unui copil ar trebui să fie un moment de bucurie. Acest lucru ar trebui să se întâmple în cadrul unei familii constituite, și nu oricum, pentru că tinerele care rămân însărcinate la vârste fragede încep viața cu stângul.
Recent, în Spania, o fetiță de numai 10 ani a devenit mamă, cazul ei provocând critici dure la adresa românilor. Știm cu toții că romii au un stil de viață tradițional, că au ca referință căsătoria timpurie, iar tinerele devin mame foarte devreme, de aceea este absolut necesară elaborarea unor politici de educare și prevenție în acest sens.
Educația precară în ceea ce privește problemele sexuale și prevenirea sarcinilor, lipsa informării, dar și proasta comunicare dintre părinți și copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, dar și al avorturilor.
Există un consens total în lumea medicală asupra riscurilor pe care le presupune sarcina pentru minore și faptul că nou-născuții înșiși pot dobândi malformații permanente.
Problema este foarte serioasă și este de datoria noastră să ne implicăm mai mult, iar autoritățile să găsească soluții urgente pentru a stopa acest fenomen. În orice stat care respectă familia și copilul, politicile preventive sunt orientate către supravegherea familiilor cu risc ridicat, iar agențiile guvernamentale pentru protecția minorului reprezintă mai mult decât o simplă condiție formală îndeplinită de guvernanți în fața alegătorilor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.