Ioan Oltean

„Mândri că suntem români umiliți”

Cu toate că România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2014, românii nu își permit un trai mai bun, nu își permit o alimentație sănătoasă, nu își permit servicii medicale decente. Prețurile alimentelor, serviciilor și vieții, în general, au crescut atât de mult, încât infimele majorări salariale care s-au făcut în ultimul an nu au adus nicio îmbunătățire reală în viața de zi cu zi a românilor.

De asemenea, modificarea repetată a fiscalității pe principiul „mai bine taxez decât să creez” și guvernarea în sine a Executivului Ponta s-au tradus într-o regulată și catastrofală împovărare a românilor. În acest sens, în contextul lansării spre dezbatere a unui nou proiect de Cod fiscal de către Guvernul Ponta, Comisia Europeană se arată cu adevărat îngrijorată, criticând Guvernul României pentru politica sa de taxe și impozite, pe care o consideră „lipsită de continuitate, predictibilitate și planificare strategică.”

La toate aceste probleme majore sufocante se adaugă chestiunea stabilității și funcționării conforme a instituțiilor statului, a respectării statului de drept, democrației, valori profund alterate de Guvernul Ponta. Ne confruntăm cu o stare latentă de instabilitate a instituțiilor statului, de atac politic continuu și înverșunat îndreptat împotriva acestora. Asistăm lamentabil, în timp real, la politizarea, schilodirea și colapsul instituțiilor de stat.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, denumită în continuare CNADNR, este o companie de interes strategic național, ce funcționează sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor. Principalele obiective ale Companiei pentru perioada următoare ar fi dezvoltarea rețelei de autostrăzi, construirea unei rețele de drumuri expres și realizarea de centuri și variante ocolitoare pentru orașele mari.

Deși CNADNR a avut la dispoziție între 1,5 și 2 miliarde de euro anual pentru construcția și reabilitarea de autostrăzi și drumuri naționale, infrastructura rutieră locală a rămas într-o stare deplorabilă. Românii consideră că, printre zecile de biruri legale, cele mai abuzive sunt cele încasate pentru infrastructura rutieră, care lipsește cu desăvârșire. Federația Operatorilor Români de Transport a solicitat în nenumărate rânduri ca CNADNR să își piardă calitatea de administrator de infrastructură rutieră națională, din cauza stării profund alterate în care se află aceasta, motivând că instituția reprezintă un real atentat la siguranța națională a României.

Toate bune și frumoase. Cunoaștem obiectivele principale pe care CNADNR și le-a fixat, la fel cum cunoaștem și sumbrul bilanț al activității acesteia: promisiuni fără număr, rezultate zero. Nu cu toții cunoaștem însă faptul că în funcție de împrejurări, de nevoi și interese de gașcă, CNADNR încredințează anumitor birouri de executori judecătorești, alese pe sprânceană, misiunea de a recupera debitele de la creditorii care ar fi circulat cu autoturismul fără rovinieta în vigoare.