Ion Călin

„Marea Neagră – un vecin care ne iubește”

Pe data de 31 octombrie se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre, Marea Neagră fiind unul dintre cei mai importanți vecini ai țării noastre. Din anul 1996, toate cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, la 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii. Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii. Ea atinge o adâncime de până la 2.212 metri și are un bazin hidrografic de 420.000 km[2] , suprafață ce corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condițiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate și managementului neadecvat

Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Principalele probleme ce determină această categorisire sunt: declinul stocurilor comerciale de pește, supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ține cont de potențialul de refacere a speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede și plajele; degradarea peisajului și reducerea valorii turistice a acestuia; protecția neadecvată a resurselor marine și de coastă față de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenționată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiții optime de viață, pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului și solului cu diferite substanțe chimice provenite din activitatea antropică și care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii.

O mare contribuție la poluarea mării o au și fluviile care se varsă în Marea Neagră, între care și Dunărea (se vehiculează că circa 60.000 de tone de deșeuri industriale sunt deversate anual). Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore – din cele 26 de specii de pești cu valoare comercială care trăiau aici odinioară nu au mai rămas decât 5.

Corectarea celor câteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre este un deziderat care necesită eforturi uriașe din partea tuturor factorilor de decizie, ca și a publicului larg din regiunea Mării Negre. Acțiuni internaționale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagră, finanțat de Fondul Global de Mediu, au permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naționale și locale, precum și al strategiilor de coordonare. Adoptarea, pe 31 octombrie 1996, a Planului Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, în cadrul Conferinței interministeriale, a fost încununarea activității de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagră. Acest plan strategic recunoaște importanța participării tuturor sectoarelor societății la implementarea și la aplicarea principiilor planului, precum și la obținerea dezvoltării durabile în regiune.