Ana Birchall

„Măsuri de stopare a fenomenului brain-drain”

Declarația politică se referă la un fenomen foarte răspândit odată cu procesul de globalizare, care afectează România și viitorul acesteia, exodul creierelor sau așa-numitul „brain-drain”.

Migrarea creierelor (așa-numitul „brain-drain”) este considerată o problemă extrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printre care și România. Majoritatea studiilor efectuate pe această temă sugerează că fenomenul are două efecte negative distincte. „Contează dacă oamenii inteligenți pleacă în număr așa de mare? Pentru lumea luată ca întreg, este bine ca cei mai înțelepți să își exercite abilitățile acolo unde obțin recompensa cea mai mare. Dar acest lucru nu este adevărat pentru țările individuale, care pierd o parte importantă din clasa de mijloc educată... Pe lângă pierderea producției potențiale, adăugați pierderea fiscală cauzată de migrație. Contribuabilii din țările în dezvoltare au plătit pentru educația multora dintre cei care pleacă... Și migrația lasă în urmă mai puțini lucrători care să suporte costul îngrijirii celor vârstnici.” [The Economist, Outward Bound (Special Report Emigration), 28 September 2002.]

Analiștii români, preocupați de fenomenul emigrației, în special a forței de muncă educate, ajung la o concluzie asemănătoare: „La nivelul societății, migrația tinerilor români reprezintă o problemă importantă. Migrația reprezintă o pierdere importantă pentru țară, prin potențialul intelectual, științific și economic pe care îl reprezintă aceștia și prin pierderea investiției făcute în educarea lor.” [Florian, R., „Migrația tinerilor cercetători români”, Ad Astra 3(2), 2004].

În momentul în care un tânăr pleacă în altă țară, România pierde atât banii cheltuiți cu educarea lui în anii de școală (iar aici discutăm de peste 1.000 euro pe an), cât și veniturile viitoare pe care acesta ar fi putut să le genereze dacă ar fi rămas în țară. Astfel, un calcul sumar arată că plecarea a doar 5–6.000 de tineri determină din start pierderi de circa 100 milioane euro, iar dacă adăugăm și pierderile economice înregistrate pe termen lung, ajungem la sume absolut uriașe și extrem de îngrijorătoare.

În acest context, vin în fața dumneavoastră pentru a vă spune că este necesar să găsim soluții pentru a ne conserva valorile, iar capitalul uman este cel mai de seamă dintre ele.

Nu putem rămâne indiferenți la faptul că medicii, IT-iștii, inginerii și alți tineri bine pregătiți aleg să nu se mai întoarcă de la studii sau să plece, urmând sfaturile nefericite ale unor politicieni ca Traian Băsescu. Știm cu toții derapajele domnului președinte, care spunea că românii care muncesc în străinătate vor reveni în România „când va fi momentul”, ca o trimitere la vorba românească ancestrală „când va fi să fie”, rudă de gradul întâi cu „când o da Dumnezeu”, de parcă vremurile bune sunt fenomene ale naturii, ca ploaia, curcubeul sau crivățul, și nu efecte ale unor decizii politice sănătoase!