Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 noiembrie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Marian Florian Săniuță
Discurs
„Matrioșka, din jucărie, coșmar” Motto: „Îi ador pe inteligenți, Însă îi detest pe deștepți, Căci ei sunt giruete în Bătaia tuturor vânturilor”. Constantin Brâncuși
Matrioșka este o jucărie din lemn, o păpușă viu colorată, goală pe dinăuntru, în care sunt introduse alte păpuși, mai mici, asemănătoare.
Sunt realizate din lemn de esență moale, din mesteacăn sau tei.
A apărut prima dată la finele secolului al XIX-lea în Rusia țaristă.
Arhetipul acestei jucării îl constituie ouăle de Paște, viu colorate, care se realizau în vechime din lemn pictat. Aceste ouă erau goale în interior. O astfel de jucărie se întâlnea și în Japonia, reprezentând un bătrânel jovial cu mustăți lungi și albe.
Toate păpușile care compun o astfel de jucărie seamănă una cu alta, dar se deosebesc totuși printr-un detaliu cât de neînsemnat. De regulă, o jucărie Matrioșka se compune din 3 până la 24 de păpuși.
Inspirația meșterilor de a crea o diversitate de păpuși Matrioșka nu mai trebuie comentată. Nu există târg în Europa unde să nu găsești contra câțiva arginți jucării din lemn având diverse chipuri. Chiar și politice, din sfera afacerilor, din domeniul media etc.
Practic, putem vorbi despre adevărate metafore pe care lumea le creează și pe care, în egală măsură, le și apreciază, cumpărându-le.
Și totuși care este rolul acestei declarații politice cu un motto al lui Brâncuși și cu referire la frumoasele jucării din lemn?
În politica românească de azi, principiul inofensivei Matrioșka începe să se contureze tot mai pregnant, tot mai acaparator, fără ca noi să realizăm acest lucru.
În esență, se vorbește despre „moguli”, „băieți deștepți”, „cercuri de interese”, „afaceri mari”, „manipulare”, „tonomate cu bani”, „majorități toxice”, „traseiști”, „miliardari de carton”, „licitații trucate”.
De fapt, așa cum am mai spus-o cu ocazia unei alte declarații politice, este clar că economicul a îngenunchiat politicul și îl tratează ca pe un vasal, cerându-i supunere oarbă, necondiționată.
Asistăm neputincioși la privatizarea vieții noastre de zi cu zi. Consilii de administrație ale vieții românilor se întâlnesc și decid cine să fie primar, cine să ajungă președinte al consiliului județean, cine să câștige o licitație, cine să fie prefect, cine să fie parlamentar și chiar cine să fie Președintele României.
Presa noastră este plină de relatări, de stenograme sau declarații ce nu mai trebuie comentate. Ele trebuie însă explicate.
Sigur că nu doresc să afirm în această declarație politică și nici nu e cazul să spun că politicul nu trebuie să se intersecteze cu economicul. Doar deciziile politice se iau pentru bunul mers al vieții economice, sociale, culturale etc.
Iar economicul sprijină politicul în mod legal, pentru că democrația presupune dezbateri și confruntare de idei, de programe, forme de organizare ale partidelor politice, pilonul de bază al modelului nostru constituțional fără de care nu am fi fost primiți după 1990 în clubul țărilor cu democrație consolidată.