, membri ai Grupului parlamentar liberal-conservator din cele două Camere ale Parlamentului.
În același timp însă, nu este vorba doar de schimbarea compoziției politice și de o nouă structură a Guvernului, ci, în baza Programului de guvernare al Uniunii Social-Liberale, pe care Guvernul l-a prezentat în 2012 și pentru care a primit votul de încredere al Camerelor reunite, propun Parlamentului, majorității care susține Guvernul, o agendă de acțiuni prioritare pentru anii 2015 și 2016, până la momentul la care cu toții ne vom prezenta în fața alegătorilor pentru a cere un nou vot în alegerile parlamentare.
Este evident că în cei doi ani de guvernare s-au făcut și se fac lucruri importante, însă mai sunt și mai multe lucruri de făcut și mă voi referi la aceste priorități în minutele care urmează.
Vreau însă să încep prin a solicita și a ruga Parlamentul să găsim în continuare căi de îmbunătățire a colaborării dintre Guvern și Parlament, unul dintre criteriile care au stat la baza numirii, propunerii, de fapt, pentru noii miniștri. Este vorba, în special, de membri ai Parlamentului, deputați și senatori, cu foarte puține excepții, persoane publice neimplicate politic, dar pe care le-am propus în Cabinet. Este vorba despre păstrarea portofoliului Ministerului Afacerilor Externe de către domnul Aurescu și preluarea portofoliului Ministerului Educației Naționale de către domnul profesor Sorin Cîmpeanu. Însă majoritatea membrilor Guvernului fiind membri ai Parlamentului – ca și mine, de altfel –, vreau să vă rog, domnilor președinți și stimate doamne și stimați domni senatori și deputați, să gândiți acele modificări ale Regulamentului celor două Camere care să permită o colaborare mai eficientă, o prezență mai frecventă, și nu doar în cazul acelor invitații sau moțiuni, care sunt armele, bineînțeles, constituționale și regulamentare ale opoziției. Pentru că este nevoie în 2015 și 2016 de o mai bună colaborare între Parlamentul României, Guvern, Președintele României, toți cei care avem atribuții constituționale în exercitarea puterii executive și legislative.
O să încerc să fac o scurtă prezentare. Este puțin mai extinsă decât de obicei, însă vorbim despre priorități pentru
următorii doi ani, 2015 și 2016, priorități pentru care Guvernul cere sprijinul și încrederea Parlamentului și care se referă la principalele domenii care se află în atribuțiile Guvernului României.
În primul rând, în zona economică, așa cum bine știți, 2012, 2013 și 2014 au reprezentat trei ani de creștere economică. Însă, prin măsurile pe care le propunem în aceste acțiuni prioritare, îmi doresc ca, la momentul alegerilor din 2016, să putem cu toții, spre binele României, să luăm act de cinci ani neîntrerupți de creștere economică, cinci ani în care, pe de altă parte, balanța dintre populația activă, locurile de muncă fiscalizate și numărul pensionarilor să devină, după foarte mult timp, din nou pozitivă, pe baza unui model economic și social care să arate că nu doar austeritatea și suferința din partea celor mulți sunt soluția pentru creștere economică, ci că putem avea performanță economică, așa cum am avut în acești trei ani, luând însă și măsuri de echilibru, de solidaritate și de dreptate socială.
Îmi doresc, doamnelor și domnilor, membri ai Parlamentului României, ca după trei ani în care, de fiecare dată, nu am tăiat niciun leu de la salarii, de la pensii, de la alocații, ci de fiecare dată am adăugat ceva, cu sprijinul dumneavoastră, în 2015 și 2016 să continuăm această politică de sprijin și solidaritate socială care nu afectează, ci, dimpotrivă, stimulează dezvoltarea economică și socială a României.
În perioada 2015–2016, așa cum de altfel este prevăzut și în proiectul de buget care a fost deja înaintat Parlamentului României, dorim să menținem toate acele măsuri care fac ca mediul de afaceri privat să fie stabil și predictibil. Și aici mă refer, în special, la cota unică de 16%, la scutirea de impozit a profitului reinvestit, la scăderea CAS și propunerea de a scădea în continuare, pentru diverse categorii de produse agricole, taxa pe valoarea adăugată, având însă, în același timp, prin buget și prin politicile guvernamentale, păstrând ceea ce, de altfel, am spus de multe ori și acum, fiind încheiată campania electorală, putem să și facem, și anume un an 2015 fără niciun fel de creștere de taxe și impozite, dar cu măsuri de sprijin pentru economie, dar și de sprijin social, care ne arată că ceea ce se obține în plus în România poate fi folosit sau redistribuit într-un mod european.
Propun, de asemenea, și vom propune – Guvernul – Parlamentului, dumneavoastră, atât celor care susțin Guvernul, cât și celor care se află acum în opoziție, ca în prima sesiune din 2015 să aveți proiectele guvernamentale – pe care însă să le dezbateți, să le îmbunătățiți și să le adoptați – referitoare la noul Cod fiscal, la noul Cod de procedură fiscală și la noua Lege a redevențelor.
Pentru toate aceste acte fundamentale, care se înscriu într-un pact de stabilitate fiscală, nu este suficient și nici nu este recomandabil să existe doar o decizie a Guvernului, ci este absolut necesar ca dezbaterea să se facă în Parlament și soluția să fie adoptată bipartizan, dacă se poate, pentru a asigura investitorii, pe toți cei care vor și cred că România se poate dezvolta că aceste prevederi – Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea redevențelor – vor fi în vigoare indiferent de schimbările politice care țin de viața democratică.
De asemenea, 2015 și 2016, prin măsurile atât legislative, cât și administrative..., și aici mă refer și vreau să vă mulțumesc încă o dată pentru adoptarea noului Cod al insolvenței, pentru că, din păcate, în România, Legea insolvenței a fost și mai este încă folosită în anumite cazuri pentru evaziune fiscală legală. Și vorbesc de companii, firme
care au zeci, sute de milioane datorii la bugetul de stat, dar pe care asta nu le împiedică, sigur, să ne spună zi de zi ce ar trebui să facem cu taxele pe care nu le încasăm de la ei. De asemenea, reforma începută, negociată cu Banca Mondială încă de Guvernul anterior și după aceea implementată din 2012, a Direcției Antifraudă, activitatea, alături de procurorii atât cei de la DIICOT, de la DNA, cât și cei de la parchetele obișnuite, de combatere a evaziunii fiscale. Numai în anul 2014 am avut încasări suplimentare, nu din noi taxe, ci dintr-o mai bună colectare și din combaterea evaziunii fiscale, de aproape 12 miliarde de lei. Este important ca acest efort de combatere a evaziunii fiscale să continue și asta înseamnă resurse importante suplimentare pentru bugetul de stat.
În mod special, vreau să fac un apel la toți membrii Parlamentului României. Trebuie să luăm, la începutul anului 2015, decizii fundamentale, pe termen mediu și lung, legate de infrastructura de transport. Guvernul are, în acest moment, propunerea de Masterplan de transport, însă cred că deciziile care țin de principalele zone de investiții, atât pentru infrastructura rutieră, cât și cea feroviară, aeroportuară, navală, să fie dezbătute de către ministrul transporturilor cel puțin cu comisiile de specialitate din Parlament, dacă nu cumva chiar și în plenul celor două Camere, pentru că deciziile pe care le vom lua la începutul anului viitor nu vor mai putea fi schimbate în 2016, 2017, 2018. Trebuie să știm exact ce resurse avem, atât fonduri europene, cât și naționale, cum le alocăm și să păstrăm stabilitatea și predictibilitatea acestor linii de dezvoltare a infrastructurii.
De asemenea, Guvernul cere un sprijin din partea dumneavoastră pentru a continua politicile de dezvoltare a agriculturii românești. Suntem, după douăzeci de ani – 1994 a fost ultimul an în care România a avut balanță pozitivă în ceea ce privește produsele agroalimentare –, după douăzeci de ani, suntem din nou pe plus, printr-o creștere a producției și printr-o promovare a acestora. Avem însă nevoie în continuare de creșterea subvențiilor, de cadastru în zona rurală prin proiectul european pe care l-am inclus în finanțarea 2014–2020 și avem nevoie să arătăm că putem să avem nu doar trei, ci cinci ani de creștere, în fiecare an, a subvențiilor pentru suprafețele agricole, a producției agricole și de sprijin pentru acest sector fundamental. Din acest punct de vedere, atât în discuțiile cu instituțiile internaționale, dar sunt convins, și cu sprijinul dumneavoastră, vom putea să implementăm, cel mai târziu de la 1 ianuarie 2016, scăderea TVA nu doar la produsele de panificație, așa cum este deja, ci și la alte produse alimentare, pentru a combate evaziunea fiscală și a crește competitivitatea agriculturii românești.
Guvernul va cere sprijinul dumneavoastră pentru continuarea eforturilor privind o capacitate administrativă crescută de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune. Am preluat mandatul de prim-ministru la momentul la care România avea un grad de absorbție de 7%. După doi ani și jumătate, ne aflăm doar la 50%, dar anul 2015 este un an special, ultimul an din exercițiul financiar anterior și primul din cel 2014–2020. După cum știți, România a fost a unsprezecea țară din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene care a semnat Acordul de parteneriat. Avem alocate, în bugetul pe 2015, 11 miliarde de lei doar cofinanțări pentru programe europene. Am reușit, mai târziu decât mi-aș fi dorit, să realizăm acea construcție instituțională pe care a imaginat-o chiar domnul ministru Leonard Orban în 2011, și anume autoritățile de management într-un singur minister, Ministerul Fondurilor Europene, care să coordoneze, să dea coerență și să reducă birocrația în ceea ce privește fondurile europene.
De asemenea, vom veni în fața Parlamentului cu propunerile concrete privind proiectele de infrastructură – și mă refer, în special, la infrastructură de transport – pe care România le propune în a fi finanțate prin noul proiect lansat de Comisia Europeană, de președintele Jean-Claude Juncker. Am discutat astăzi la București cu vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Katainen, și cu comisarul european Corina Crețu faptul că România, din punctul de vedere al Guvernului pe care-l conduc, va depune în special proiecte de infrastructură rutieră și feroviară din cele care nu pot fi finanțate din fondurile alocate României în perioada 2014–2020, dar care sunt atât de necesare.
În ceea ce privește educația și sănătatea, sunt trei ani neîntrerupți – și-mi doresc să fie cinci ani neîntrerupți – în care România nu a mai închis nicio școală și niciun spital. Este un lucru important, după o perioadă dificilă, în care școli, spitale nu doar că au fost închise, dar lucrări au fost abandonate. Am reușit să alocăm sumele necesare pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură. De asemenea, avem în bugetul pe 2015 și trebuie să avem și în 2016 sumele necesare pentru creșterea veniturilor persoanelor care lucrează în sănătate și în educație. Dar consider că s-a dezvoltat și se dezvoltă în continuare un proiect început de Guvernul anterior și continuat de noi, și anume învățământul dual. Foarte multe firme private sunt deja implicate și au contracte de colaborare cu licee din România. Este însă absolut necesar și sunt convins că noul Președinte al României, Parlamentul României, noul ministru al educației vor putea să lucreze la o nouă strategie de dezvoltare a educației, care să crească competitivitatea educației din România și să ne permită să ne ridicăm la nivelul competiției europene în acest domeniu fundamental.
De asemenea, vom veni în fața dumneavoastră cu măsuri legislative și strategice referitoare la mediu, la ape, la păduri. Toate acestea fac parte acum dintr-un singur portofoliu. Și aici vreau să spun foarte direct: Parlamentul României trebuie să decidă..., indiferent de cum va propune Guvernul, Parlamentul va trebui să decidă, pe termen lung, care este sistemul de redevențe pentru următorii 10–15 ani în România. De asemenea, Parlamentul României va trebui să decidă, pentru cel puțin 10–15 ani, ce fel de exploatări se pot face și nu se pot face în România. Cred că discuțiile legate de exploatări de zăcăminte aurifere, de gaze de șist trebuie să primească un răspuns definitiv aici, în Parlamentul României, și cred că dumneavoastră sunteți cei care veți spune foarte clar: România face acest gen de exploatări sau nu. Pentru că incertitudinea este, categoric, cea mai proastă soluție.
Referitor la domeniul energiei, România a făcut pași importanți, dar trebuie continuați, pentru a obține un obiectiv strategic, și anume independența noastră energetică, într-un context economic, politic, regional extrem de complicat și extrem de periculos pentru dezvoltarea și independența noastră, inclusiv politică, în viitor. S-au reușit..., s-au continuat și s-au reușit restructurări în cele mai multe dintre companiile deținute de stat, proceduri de IPO de succes, realizate atât la Bursa din București, cât și la cea din Londra. Am reușit și vom duce la bun sfârșit restructurarea Hidroelectrica, care în acest an are cel mai mare profit din ultimul deceniu, după ce fusese la un pas de faliment, iar prețurile pentru consumatorii casnici au stabilitate și vor avea și-n anii care urmează. Am adoptat și este în vigoare schema de ajutor pentru marii consumatori, însă este nevoie ca, prin eforturile Guvernului și ale Parlamentului, să asigurăm, pe de o parte, independența noastră energetică, pe de altă parte, competitivitatea economiei românești în raport cu celelalte țări europene și din lume.
De asemenea, îmi doresc, chiar dacă la Ministerul Culturii va fi un ministru foarte tânăr, să trecem de la sprijinul pentru investițiile în infrastructură..., am finalizat proiecte începute încă de mai mult timp, negociate de Guvernul Tăriceanu, după aceea începute de Guvernul Boc și de ministrul Hunor Kelemen – Teatrul Național din București, Opera Română –, am alocat banii pentru finalizarea Palatului Culturii din Iași. Este însă nevoie de o strategie care să însemne mai mult, mai mult decât organizarea unor evenimente de prestigiu mondial, așa cum este Festivalul „George Enescu”, și am încredere că ministrul culturii, cu sprijinul dumneavoastră, va veni cu această strategie de dezvoltare și de recunoaștere pe termen mediu și lung.
De asemenea, vom cere sprijinul Parlamentului și al Președintelui României pentru a continua politicile europene și regionale pe care le-am considerat și-n ultimii ani esențiale pentru dezvoltarea României. În primul rând, mă refer la pozițiile noastre pe plan european și sunt absolut convins că-n anii care urmează, repet, prin dialog și colaborare între Guvern, Parlament și președinte, atât la nivel european, cât și la nivel regional, deciziile vor ține cont de interesele noastre naționale și regionale.
Vreau să păstrăm, și sunt convins că sunt în asentimentul tuturor forțelor politice, Republica Moldova ca fiind prioritate absolută pentru România, atât în ce privește sprijinul politic, de integrare europeană – și salut încă o dată votul pentru coaliția proeuropeană de la Chișinău –, cât și în ceea ce privește investițiile concrete. România a fost, în anul 2014, an de alegeri fundamentale pentru Republica Moldova, principalul investitor în Moldova, atât în ceea ce privește gazoductul, microbuzele, investițiile în infrastructura de grădinițe și școlară, în infrastructura culturală. Trebuie să continuăm aceste programe și putem să facem acest lucru cu sprijinul dumneavoastră. De asemenea, România trebuie să fie în continuare principalul aliat al Ucrainei, Georgiei și Serbiei în ceea ce privește aspirațiile acestor vecini și prieteni ai noștri de integrare europeană și de dezvoltare democratică.
În plus, Guvernul va implementa toate deciziile, atât la nivel administrativ, dar în primul rând legislativ, pe care dumneavoastră le veți lua legat de interesele românilor din afara țării. Trebuie ca Parlamentul României să decidă sistemul legal, atât sistemul de vot, dar și ceea ce se întâmplă între momentele electorale, pentru că este nevoie de o reformă a serviciilor consulare. Este absolut necesar ca extinderea programelor naționale, cum sunt „Prima casă”, „Prima mașină”, pentru cetățenii români din afara granițelor țării să producă efectele pe care le-am dorit atunci când am luat aceste decizii.
În ceea ce privește apărarea, ordinea publică și siguranța cetățeanului, am reușit, dar avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, pentru că, din păcate, cele 0,3% din produsul intern brut, despre care s-a vorbit pe plan european și internațional, se pare că sunt mai greu de obținut, până se ia decizia la nivel european. Am reușit însă să mărim în fiecare an alocarea pentru înzestrarea armatei, evident, achiziția de echipament militar modern de care România are nevoie, asigurarea condițiilor pentru realizarea obiectivelor noastre strategice în cadrul parteneriatului cu Statele Unite și cu NATO. Și aici mă refer la scutul antirachetă, la Mihail Kogălniceanu, la operațiunile internaționale la care România a participat și va participa în continuare, în baza obligațiilor sale de partener strategic.
De asemenea, vom veni în fața Parlamentului cu un proiect legislativ inspirat din legislația Statelor Unite, prin care
foștii militari activi să aibă posibilitatea de a activa în administrația publică. S-a dovedit un model de succes. Pregătirea militară, disciplina și devotamentul pentru interesul național sunt aspirații și necesități pe care administrația publică românească le are, fără îndoială.
Am asigurat, în anul 2014, și o vom face și în continuare, plata la zi a tuturor drepturilor legale pentru polițiști, pentru jandarmi, pentru membrii extraordinari ai tuturor serviciilor de intervenții în situații de urgență. Am înființat și dezvoltat și vom dota în continuare Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de doctorul Arafat, dar mă mândresc și cu faptul că, după o perioadă extrem de dificilă, din 2012 – și este meritul tuturor celor care au fost miniștri la apărare și la interne – am reușit să angajăm toți absolvenții academiilor cu profil militar și de poliție. Și este un lucru important că acești oameni tineri nu au terminat academiile respective ca șomeri, ci fac parte din procesul de întinerire și de profesionalizare a armatei și poliției românești. De asemenea, vom continua programul de dotare logistică cu 5.500 de autoturisme pentru Poliția Română și sunt absolut convins că, cel puțin din punct de vedere tehnic, vom îndeplini toate condițiile pentru aderarea la Schengen. Sper ca și condițiile politice să fie considerate satisfăcătoare de către toți partenerii noștri și, în luna martie 2015, decizia politică să fie cea pe care o așteptăm de foarte mult timp.
Am aprobat strategia de investiții în infrastructura de justiție și avem obiective pentru 2015 și 2016 extrem de importante: asigurarea sediului funcțional pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, finalizarea tuturor proiectelor de infrastructură pentru sedii de instanțe și de parchet. Am plătit și vom plăti și în 2015, în mod anticipat, titlurile executorii, drepturile magistraților și, de asemenea, am asigurat alături de dumneavoastră, membrii Parlamentului, stabilitatea legislativă a sistemului de justiție. Fac precizarea că orice act normativ am adoptat în Guvern, referitor la justiție, a fost doar la solicitarea și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii și al celorlalte instituții din justiție.
Nu în cele din urmă, vreau să spun că, dacă vom avea sprijinul dumneavoastră, Guvernul va continua, sper mult mai eficient, proiectul de dezvoltare regională și descentralizare pe care l-am propus Parlamentului României. A fost adoptat, dar după aceea s-a considerat de către Curtea Constituțională că trebuie refăcut. În mod concret, vreau să continuăm investițiile, atât cele europene, din Programul Operațional Regional, cât și din Programul național de dezvoltare locală, având ca obiectiv dezvoltarea echilibrată între toate județele și regiunile țării. Ne aflăm în acest moment, în continuare, într-un mare pericol de mari decalaje între urban și rural și între regiuni ale țării – mă refer la nord-vest față de sud-est – și prin alocările atât din fondurile europene, cât și din cele naționale putem să luptăm împotriva acestei diferențe, care este din ce în ce mai mare, de dezvoltare și de oportunitate pentru locuitorii țării. Îmi doresc să sprijiniți proiectele de descentralizare, toate proiectele prin care cât mai multe atribuții să fie mai apropiate de cetățean și de reprezentanții acestora.
Iar, de asemenea, prin proiecte de descentralizare, dar și de schimbare a modului în care gândim în acest moment Legea salarizării, să putem să acționăm nu doar asupra efectelor corupției – și lucrul acesta îl face Parchetul și-l face justiția foarte bine –, ci și asupra cauzelor, pentru că atâta timp cât nu rezolvăm cauzele corupției din administrație – și aici mă refer la venituri foarte mici, la lipsa de transparență – putem să lucrăm în ceea ce privește efectele, dar fără foarte multe rezultate în continuare.
## Doamnelor și domnilor,
Dincolo de aceste acțiuni care țin de Guvern, este evident că dumneavoastră, Parlamentul, partidele politice vor trece în 2015 printr-o reformă radicală a sistemului politic: privind Parlamentul, Constituția României, autoritățile locale și partidele. În ceea ce ne privește, pe mine, ca prim-ministru, și colegii mei miniștri, din experiența politică a acestor ani, înțeleg, cu siguranță, obligația de a dialoga, de a găsi cât mai multe soluții consensuale, de a stabili standarde și reguli care să ne permită, atunci când vom merge din nou în fața cetățenilor, în 2016, să spunem, pe de o parte, care sunt realizările administrative, dar care sunt și schimbările de sistem politic pe care cetățenii le-au cerut.
Pentru aceste acțiuni prioritare și pentru buna desfășurare a mandatului pe care l-am primit în 2012 de la cetățenii României, m-am prezentat astăzi în fața dumneavoastră și vă cerem votul de încredere.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.