Daniel Buda

„Mica reformă din justiție – încă un pas important spre modernizarea statului”

Amplul proces de reformare a statului român a demarat la modul serios și responsabil în toate domeniile încă de anul trecut, odată cu instalarea ca premier a domnului Emil Boc. În fapt, fără doar și poate, fiecare dintre noi putem afirma că reformarea României a început imediat după momentul 1989, însă eu, personal, îmi rezerv dreptul de a nu fi de acord totalmente cu acest lucru, tocmai datorită faptului că de-a lungul celor 20 de ani acest lucru a fost un subiect tabu pentru toți cei care s-au perindat la guvernare, fără însă a se concretiza nimic mai mult în afara strategiilor, programelor-cadru și a laudelor fără sens din fața camerelor de luat vederi. În momentul preluării actului guvernamental de către PDL, în decembrie 2008, ne-am propus abordarea unor soluții fundamentate economic și social în vederea transformării României într-o țară modernă, europeană, având la baza ei câteva principii esențiale în virtutea cărora să funcționeze mecanismele unui stat de drept.

În ceea ce privește sistemul judiciar, consider că, la acest capitol, s-au făcut pași importanți în vederea combaterii corupției și a practicilor infracționale, dacă facem o paralelă raportându-ne la situația politico-juridică din 2000–2004, când țara noastră era situată în categoria țărilor cu cel mai ridicat grad al corupției, dobândind statutul suprem de stat „corupt, dar fără corupți”.

Pe lângă revizuirea și adoptarea celor patru coduri juridice, penal și civil și cele două procesuale, structurile responsabile cu aplicarea corectă a legii au trecut printr-un amplu proces de modernizare, ca urmare a recomandărilor comunității europene în vederea compatibilizării, armonizării și alinierii la standardele pe care această țară le merită. Eficientizarea și dinamizarea actului juridic prin perfecționarea cadrului legal, profesionalizarea personalului și a instituțiilor responsabile, precum și adoptarea măsurilor necesare în vederea accelerării soluționării proceselor, sunt aspecte cu un rol esențial în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar românesc. Mai mult decât atât, în funcție de cum sunt aplicate aceste măsuri depinde monitorizarea țării noastre de către oficialii europeni și, evident, întocmirea rapoartelor din acest domeniu.

Știm cu toții că țara noastră a început negocierile cu Uniunea Europeană cu o clauză de salvgardare pe probleme de justiție și afaceri interne. În limbaj concret, acest fapt a însemnat că, în lipsa reformelor din domeniul justiției, țara noastră ar fi putut rata mult așteptata șansă de a se integra în Comunitatea Europeană în ianuarie 2007. Eforturile substanțiale făcute la vremea respectivă de echipa doamnei ministru Monica Macovei au dus, totuși, la promovarea de către România a capitolului justiție, eforturi care, însă, trebuie reluate, susținute și desăvârșite. Poate tocmai de aceea avem menirea și, în egală măsură, datoria de a depune toate eforturile necesare astfel încât țara noastră să scape de eticheta de stat membru al Uniunii cu mari probleme în sistemul judiciar. Una dintre provocările imediate, pe termen scurt și mediu, o reprezintă proiectul Mica Reformă în justiție, un set de reguli clare, aparent simple, dar fundamentale pentru eficientizarea justiției din țara noastră.