Angel Tîlvăr

„Migrația, realitate și provocare în Uniunea Europeană” Migrația este, în același timp, o realitate și o provocare, prin aspectele sale demografice, politice, economice, culturale și de acceptabilitate, la nivelul cetățenilor și comunităților din Uniunea Europeană. Chiar dacă aceste aspecte sunt uneori incomode, ele trebuie să facă obiectul unei analize bazate pe o consultare publică și instituțională de anvergură.

În perioada 28–30 mai, am fost prezent, alături de colegii din Comisiile pentru afaceri europene ale Parlamentului României, la cea de-a LVII-a Reuniune a Conferinței organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii din parlamentele UE – COSAC, care s-a desfășurat la Valetta, Malta.

Cu acest prilej, am exprimat un punct de vedere pe tema migrației, cu accent pe chestiunile legate de combaterea contrabandei și a traficului de persoane și pe necesitatea dezvoltării unei politici umane de returnare și de readmisie.

Cooperarea integrală și imediată a imigranților cu autoritățile statului-gazdă trebuie să fie o precondiție a unei „politici umane de returnare”. Aceasta pornește de la declararea corectă a datelor de identitate, precum și a tuturor informațiilor legate de traseul parcurs și de structurile ori persoanele cu a căror asistență s-a realizat accesul în Uniunea Europeană.

Stăvilirea fluxurilor masive de imigranți, în mod special de imigranți ilegali, trebuie să pornească de la descurajarea acestora prin mecanisme care includ creșterea ratei de returnare a celor care nu primesc dreptul de protecție internațională.

Totodată, este imperios necesară combaterea contrabandei și a traficului de persoane, ca instrument esențial, deopotrivă, din punct de vedere umanitar, precum și în scopul restrângerii activităților de criminalitate organizată și al îmbunătățirii securității și ordinii sociale în teritoriile traversate de migranți. Chiar limitate fiind, sunt de apreciat progresele înregistrate de UE în subminarea modului de acțiune a rețelelor infracționale care introduc ilegal migranți, prin intermediul misiunilor militare specifice și al instituțiilor cu activitate în acest domeniu de interes, așa cum sunt Europol, Interpol și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră.

Un fenomen deosebit de grav, care trebuie stopat cu celeritate prin măsuri decisive la nivel european, este cel al operațiunilor rețelelor infracționale cărora le cad victime copiii neînsoțiți pe rutele de migrație.

Contrabanda cu ființe umane rămâne însă un mecanism generator de victime și în cazul utilizării unor căi legale de migrație de rețelele de traficanți. Tipologiile acestor victime trebuie cunoscute și înțelese, iar statutul lor trebuie definit.

Și în acest scop, Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, grup înființat în anul 2009, trebuie să activeze în continuare, prin monitorizarea instituțiilor competente, audierea actorilor relevanți la nivel național și prin elaborarea unor rapoarte care să contribuie, ca până acum, la efortul european desfășurat în această privință.