Maria Stavrositu

## „Migrația și violența împotriva femeilor”

Uniunea Interparlamentară și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-au reunit la Paris, pe 10 și 11 decembrie, pentru a discuta două probleme ce își găsesc, parcă, cu greu rezolvare: migrația și violența domestică.

Violența domestică și traficul de ființe umane sunt două preocupări majore contemporane ce țin de domeniul drepturilor omului și care preponderent afectează categoriile cu o vulnerabilitate mai mare, precum femeile și copiii.

Sărăcia este unul dintre principalele motive care determină femeile din România să plece în căutarea unui loc de muncă peste hotare, ceea ce deseori duce la un nou „statut”, și mai dramatic – cel de victimă a traficului de ființe umane. Statutul femeii emigrante este, din păcate, unul care vulnerabilizează echilibrul social al femeii, creând de multe ori premise pentru toate tipurile de violență.

Statele membre ale Consiliului Europei au obligația de a respecta și proteja drepturile omului pentru toți cetățenii lor, făcând posibilă exercitarea acestor drepturi în totalitate. De aceea, ei trebuie să ia măsuri rezonabile pentru prevenirea, investigarea și pedepsirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv a violenței domestice. Dacă poliția, sistemul penal de justiție și serviciile publice abandonează femeile care cer ajutor, atunci statul și-a încălcat această obligație.

De câțiva ani, statele membre au realizat mai multe anchete și studii la scară largă pentru a măsura amploarea

fenomenului. Aceste studii au arătat că, în ansamblul țărilor studiate, proporția femeilor care au fost supuse violențelor sub o formă sau alta (inclusiv hărțuire) a atins 45%.

Consecințele violenței asupra sănătății sunt serioase și depășesc cu mult rănile imediate, cum ar fi echimozele sau fracturile. Conform bilanțului realizat pentru Consiliul Europei, femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice, sexuale sau afective au nevoie de îngrijire psihiatrică de 4-5 ori mai mult decât celelalte. În plus, în această stare, ele sunt în imposibilitatea de a merge la muncă, de a avea o viață socială normală. Ele comit de cinci ori mai multe tentative de sinucidere. În alte cazuri, violența domestică are consecințe negative asupra copiilor, care se traduc prin tulburări mentale, afective și comportamentale. Din cauza acestui lucru, comportamentele violente se perpetuează de la o generație la alta.

În afară de consecințele personale și sociale, violența împotriva femeilor are un cost economic crescut. Deși au fost efectuate studii în anumite state membre privind costul global al violenței domestice pentru societate, există puține cercetări aprofundate pe această temă la nivel european sau național. Conform bilanțului realizat recent, se estimează că, în totalitate, costul anual al violenței împotriva femeilor în statele membre ale Consiliului Europei ar putea să ajungă la 34 de miliarde de euro.