Horea Dorin Uioreanu

„Mintea președintelui cea de pe urmă...” Stimați colegi,

Știm cu toții că țara noastră traversează o perioadă nefastă din punct de vedere financiar încă de la finele anului trecut și, din păcate, cetățenii de rând sunt primii care au simțit efectele crizei, văzând pe zi ce trece cum economiile lor se subțiază sau cum ratele la bancă cresc. În acest timp, acești oameni, dar și noi, politicienii acestei țări, ne așteptăm ca guvernanții, în frunte cu președintele României, Traian Băsescu, să împingă economia țării noastre pe un drum ascendent, astfel încât românii să trăiască decent. Dincolo de faptul că niciuna dintre promisiunile fantasmagorice din campania electorală nu a fost respectată, asistăm la aplicarea unor măsuri anticriză de-a dreptul stângace ale coaliției PSD–PD-L.

La învestirea noului Guvern, în luna decembrie a anului trecut, Traian Băsescu afirma că și-a împlinit un vis: acela de a instaura la cârma țării propria sa camarilă, clientela PD-L și, de ce nu, doamnele sale favorite. Bifându-și această dorință personală, Traian Băsescu a sperat, de fapt, în rezolvarea unei probleme arzătoare pentru președinte, și anume lăsarea țării pe „mâini bune”, pentru ca Domnia Sa să se poată ocupa așa cum se cuvine de alegerile prezidențiale ce urmează. Astfel că președintele și-a văzut de campania electorală, convins fiind că oamenii săi vor face ceea ce trebuie pentru ca România să se mențină pe linia de plutire. Le-a bătut obrazul magistraților, și-a dat cu părerea despre ziariștii „supradotați” ai presei din România, s-a dat cu snowmobilul prin Predeal și a mâncat gulaș la Sfântu Gheorghe. Și, din când în când, îl mai chema pe Emil Boc la Cotroceni pentru indicații și precizări, că, deh!, premierul țării nu este îndeajuns de experimentat să conducă România după umila sa pricepere.

Stimați colegi, constat că președintele acestei țări a avut dreptate. Guvernanții nu pot și nu știu să gestioneze criza financiară care a cuprins economia țării noastre. Emil Boc dă oameni afară, dar își angajează nepoata; își desființează Cancelaria, dar are grijă ca toți oamenii săi de la Cluj să primească posturi bine plătite și sigure; Guvernul Boc încearcă, acum, să elimine sporurile bugetarilor, negândindu-se nicio clipă la consecințele periculoase ce pot deriva din acest gest: mediocritatea actului administrativ sau vulnerabilitatea funcționarilor în fața corupției.

Dacă acest guvern ar manifesta o minimă preocupare pentru sistemul bugetar al României, ar fi căutat soluții care, pe termen lung, să ofere garanții de performanță economică, pe care cetățenii acestei țări le așteaptă de la instituțiile statului. În schimb, Guvernul Boc a preferat aplicarea unor soluții economice radicale, care au efect pe termen scurt și care au fost făcute, parcă, în detrimentul oamenilor, care se văd nevoiți acum să trăiască în plină criză economică cu bani mai puțini.

Odată cu vizita sa la Bruxelles, Traian Băsescu a avut o revelație: și-a dat seama că țările Uniunii Europene se află în criză, observând, de asemenea, că șefii de stat din Europa se dau de ceasul morții pentru ca economia țărilor lor să funcționeze eficient, așa că Domnia Sa și-a întrerupt