Viorel Marian Dragomir

„Mișcarea Populară, prostituția și drogurile”

O nouă „stea călăuzitoare” este în chinurile facerii. O fundație imaculată care să unească dreapta din România.

La ecograf s-a descoperit ca părinții erau virusați politic prin faptul că sunt consilierii unui om apolitic care își ia adio de la colegii de partid. Pedigriul îi dădea de gol: unii traseiști politici și alții PDL-iști fără acte, consilieri ai unui președinte.

La naștere s-a constatat că mișcarea este născută prematur, rămasă fără aer, dar plină de aere.

Și totuși îi trebuia un naș. Când l-au ales, i-au pus capac: un individ care a condus o comisie prezidențială despre care presa a scris că a propus legalizarea prostituției și dezincriminarea consumului de droguri.

Nu, nu vă imaginați că se referea la prostituția politică, aceea în care un traseist își reconsideră doctrina pe doi arginți. Se referea la acea activitate care presupune cea mai veche meserie din lume, la înjosirea femeii, la cumpărarea plăcerii și la încurajarea traficului de ființe umane.

Cât despre droguri, rămâne o temă dragă a familiei prezidențiale, pornită de la mezina, dezincriminată de un individ care își propune azi să unească dreapta. Pentru unii drogurile aduc o iluzie. Dacă realitatea nu le permite câștigarea alegerilor, drogurile le oferă lumea lor.

Eșecul este primul semn că strategii lor sunt în lipsă de idei și personal pe care să îl promoveze. Sau „piatra de moară” nu poate fi rebrenduită.

„Nu toți românii sunt hoți și nu toți parlamentarii sunt traseiști”

Din când în când și România își primește porția de traseism. Aerul politic devine nerespirabil pentru orice om de bun-simț. Urmează în mod inevitabil anatema aruncată asupra întregii clase politice. O ștampilă pusă unor nevinovați datorită acțiunilor unor politicieni fără caracter.

Traseismul politic este un comportament ce trebuie combătut prin orice mijloace pentru că el conduce la înșelarea alegătorilor, iar când este practicat în masă atrage căderea guvernelor sau crearea unor majorități de conjunctură, denaturând votul liber exprimat al cetățenilor.

Presa din Europa scrie că românii sunt hoți, iar presa din România poate scrie că parlamentarii sunt traseiști. Dar, totuși, așa cum marea majoritate a românilor din străinătate merg să muncească cinstit, marea majoritate a parlamentarilor nu sunt traseiști.

Condamn public traseismul politic și susțin toate proiectele de lege ce vor avea ca scop interzicerea traseismului politic sub sancțiunea pierderii mandatului.

Am căutat o definiție modernă a traseimului politic și am concluzionat astfel: „politicianul care se transferă de la un partid la altul în funcție de interesele personale.”

Traseismul apare de obicei între partide cu doctrine diferite, iar mincinoșii care ieri promiteau marea cu sarea uită că au fost votați de oameni care și-au pus speranțele în ei pentru un program, pentru o ideologie, dar și ca urmare a apartenenței la un partid politic.