Radu Bogdan Țîmpău

Misiunea de evaluare a partenerilor noștri financiari internaționali, care s-a încheiat zilele acestea, a fost un real succes, confirmând progresele înregistrate de țara noastră pe calea consolidării economice, fapt ce nu a putut fi contrazis nici chiar de către președintele Traian Băsescu.

Faptul că ne aflăm sub această monitorizare internațională nu a fost opțiunea USL-ului, cu atât mai puțin a Partidului Național Liberal. Reafirm acest lucru pentru că mulți dintre comentatorii de pe scena politică uită acest lucru atunci când critică măsurile convenite de către Guvern și reprezentanții FMI, doar de dragul de a fi în antiteză.

Nu-mi amintesc vreo misiune a FMI din anii 2011–2012 în care, la final, șeful ei să felicite Guvernul pentru rezultatele economice bune obținute în ultimele luni. Cei care au urmărit declarațiile de final și sunt de bună-credință au putut remarca că optimismul manifestat de către doamna Andrea Schaechter, șefa delegației FMI, are la bază o analiză atentă, prin care a demonstrat că România se află pe drumul cel bun, că există din partea Guvernului deschidere și un angajament ferm pentru a continua efortul de relansare economică și de menținere a deficitului bugetar în limitele convenite.

Principala preocupare guvernamentală a Partidului Național Liberal a fost să gândească măsuri economice și fiscale prin care să repornească economia și să ajute mediul de afaceri. Măsurile prezentate încă de anul trecut de către miniștrii liberali, și anume reducerea CAS-ului cu 5% la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit, au fost primite acum de către partenerii noștri financiari internaționali cu mult mai multă încredere, pentru că există un fundament solid care să permită aplicarea acestora.

Faptul că încasările la bugetul de stat pentru luna ianuarie au un grad de realizare de 106,57%, iar încasările din TVA, din accize și din impozitul pe profit au depășit cu mult valorile înregistrate în perioada similară a anului precedent au fost argumente importante care au convins partenerii de discuții că măsurile de relaxare fiscală propuse de către Guvern nu vor afecta indicatorii macroeconomici vitali pentru stabilitatea economiei românești.

Cele două măsuri liberale ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2014 pornesc de la cel puțin două realități, recunoscute chiar de către șefa misiunii FMI: România are una dintre cele mari poveri fiscale privind impozitarea muncii, iar pentru crearea de noi locuri de muncă este nevoie de reducerea acesteia.

Faptul că am ajuns în acest punct, în care partenerii noștri internaționali acceptă să aibă o discuție cu reprezentanții Guvernului pe aceste două măsuri, reprezintă un pas înainte și demonstrează că trendul pozitiv de creștere economică de 2,8% pentru anul trecut nu este unul artificial, ci are la bază reforme economice structurale importante.

De aceea, am convingerea că, până în aprilie, când delegația FMI va reveni în România pentru a analiza situația și a discuta pe marginea metodologiilor de aplicare pentru cele două măsuri, eforturile guvernamentale se vor intensifica în direcția menținerii și consolidării avantajului economic obținut până în prezent, iar cele două obiective fixate vor deveni operaționale începând cu 1 iulie 2014.