Mircea Gheorghe Drăghici

„Modificarea legislației electorale”

Salut propunerea Uniunii Social-Liberale privind modificarea legislației electorale, atât în ceea ce privește limitarea numărului de parlamentari la 300 de deputați și 100 de senatori, cât și diferențierea clară a atribuțiilor celor două Camere. În opinia mea, dacă cele două Camere sunt alese în același moment, pentru aceeași durată și în aceeași manieră, ceea ce comportă același tip de sufragiu, același mod de scrutin și același corp electoral, exprimă același interes, au aceeași compoziție și, în consecință, divizarea Parlamentului în două Camere este inutilă. Astfel, propunerea USL vizează tocmai o schimbare de acest fel, astfel încât modul de alegere a senatorilor și deputaților să fie diferit, iar atribuțiile celor două Camere să fie separate.

USL propune ca cei 300 de deputați să fie aleși în baza unui vot proporțional, având atribuții ce țin de buget și de legile principale, iar cei 100 de senatori să fie aleși uninominal, pe baza reprezentării județelor și a regiunilor și să aibă ca atribuții dezvoltarea regională, politica externă și cea de apărare.

Există mai multe motive pentru care susțin un Parlament bicameral, în favoarea unuia unicameral.

În primul rând, un Legislativ bicameral împiedică formarea unei tiranii a majorității și aduce ponderare în activitatea legislativă, temperând avântul primei Camere. Totuși, pentru a ne bucura de avantajele unui sistem bicameral care să ne apere de abuzurile de putere, este obligatoriu ca cele două Camere ale Parlamentului să fie diferite, exact cum propune USL.

O a doua Cameră care să reflecte și să exprime vocea primei Camere este considerată o absurditate imensă. Un avantaj al Parlamentului bicameral este că asigură o calitate sporită a actului legislativ. Mai mult, trebuie să precizez că în România există o lungă tradiție a bicameralismului. În Constituția din 1866 este precizat faptul că puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și de Reprezentanța Națională. Aceasta se împărțea în două adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. De asemenea, în Constituția din 1923 este menținută structura bicamerală a Legislativului.

O schimbare în ceea ce privește structura legislativă din România este cu siguranță necesară. Este important să existe o schimbare în ceea ce privește structura și funcțiile celor două Camere, modul de recrutare a membrilor sau durata mandatului. Mai mult, așa cum există și în alte state europene, Senatul ar putea reprezenta anumite colectivități sau regiuni.

*

## „Absorbția fondurilor europene”

Pentru România, fondurile europene reprezintă un factor de bază pentru modernizare în economie și pentru realizarea reformelor structurale propuse. În programul de guvernare al USL pentru perioada 2013–2016, absorbția banilor de la UE reprezintă o componentă strategică fundamentală. Guvernul Victor Ponta și-a propus un obiectiv ambițios – până în anul 2015, rata de absorbție să fie în intervalul 50–80% din fondurile europene. Pentru acest deziderat, autoritățile vor trebui să continue să ia o serie de măsuri, atât în plan legislativ, cât și instituțional.