Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 aprilie 2019
Dezbatere proiect de lege
Mihai Niță
Discurs
„Monumentele și siturile istorice constituie o parte a tezaurului nostru național”
În fiecare an, la 18 aprilie Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor, ICOMOS, celebrează Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, aprobată de UNESCO în 1983. Acest eveniment oferă publicului larg posibilitatea de a conștientiza dimensiunea patrimoniului monumentelor și siturilor la nivel național și mondial. Totodată, se atrage atenția asupra vulnerabilității la care sunt expuse bogățiile României din respectiva categorie. Se aduc la cunoștința cetățenilor și eforturile necesare protecției și conservării obiectivelor de patrimoniu, care constituie o imensă valoare a tezaurului nostru național. Nu numai statul, ci și organizațiile locale, precum și cetățenii trebuie să cunoască și să aprecieze însemnătatea patrimoniului cultural în viața fiecăruia, dar și a comunității, în vederea protejării și conservării acestuia.
Importanța turismului cultural, care în țările civilizate constituie o sursă importantă de venituri la buget, precum și intervenția specialiștilor în cadrul acțiunilor de conservare, prin tehnici științifice, au, de asemenea, o importanță majoră, inclusiv în domeniul arheologiei. Asemenea activități sunt stabilite pe baza principiilor consacrate de Carta internațională din 1964 privind conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor, Carta de la Veneția. „Membrii ICOMOS, care cuprinde arhitecți, istorici, arheologi, istorici de artă, geografi, antropologi, ingineri și urbaniști, contribuie la îmbunătățirea proceselor de conservare a patrimoniului, având în vedere standarde și tehnici pentru fiecare tip de bunuri culturale de patrimoniu: clădiri, orașe istorice, peisaje culturale și situri arheologice.”
Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României a fost semnat, anul trecut, contractul de finanțare pentru Proiectul „Monumente istorice – planificare strategică și politici publice optimizate”, finanțat prin Programul operațional capacitate administrativă, POCA. În cadrul proiectului se vor realiza sistematizarea și simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural național și se va elabora Codul patrimoniului cultural.
În cursul anului trecut, Ministerul Culturii a emis o serie de ordine dedicate inventarierii, protejării și conservării monumentelor istorice și siturilor de importanță națională și internațională, unele dintre acestea fiind deja clasificate ca obiective UNESCO.
Elaborarea Codului patrimoniului cultural și aprobarea Programului de investiții în domeniul cultural se produc după trei decenii în care statul român a demonstrat că nu înțelege importanța unui asemenea demers. Printr-un ordin al ministrului culturii și identității naționale, se are în vedere inclusiv situl arheologic subacvatic, aflat în curs de explorare și catalogare.
Ani la rând am constatat o condamnabilă pasivitate din partea autorităților în această privință. Între timp, prețioase imobile de patrimoniu au devenit ruine, din cauza timpului nesfârșit și inexorabil sau a oamenilor ignoranți. Unele s-au pierdut definitiv, fără posibilitatea de a mai salva ceva. Au rămas din ele doar fotografii, desene, documente, amintiri sau legende, ceea ce este dureros pentru ființa națională. Numeroase situri istorice pentru care nu s-au alocat fonduri în scopuri arheologice au căzut pradă căutătorilor de tezaure, o parte a comorilor descoperite părăsind teritoriul țării prin intermediul traficanților de aur și artefacte. Numai o parte infimă a fost recuperată.