Adrian Bădulescu

„Moțiunea inconștienților”

În momentul de față, prin depunerea moțiunii de cenzură de către opoziție nu asistăm decât la un simplu demers parlamentar, unul nu prea elocvent, pentru că documentul „Opriți genocidul social!”, din punct de vedere al conținutului și al argumentelor, nu prea seamănă a moțiune de cenzură, ci, mai degrabă, a expunere de frustrări proprii și idei plagiate nereușite.

Astfel, în contextul în care România ar putea economisi 16 milioane de euro în fiecare zi care trece, opoziția, care clamează că vrea binele acestei națiuni, introduce proceduri inutile pentru a tergiversa adoptarea unor măsuri drastice, dar absolut necesare. Această tergiversare nu este întâmplătoare, frustrarea partidelor din opoziție fiind cu atât mai mare cu cât, prin această procedură de depunere a moțiunii de cenzură, se încearcă identificarea partidelor din opoziție cu sindicatele și protestatarii. Interesul acestora este astfel pur politic, încercând să mai câștige în simpatie pe fond de criză, însă perdanții sunt cei care cred că opoziția le susține cauza, pentru că în cadrul moțiunii se face referire la sindicate doar cu titlu informativ, iar tergiversarea aplicării măsurilor se va răsfrânge tot asupra acestora, sub diverse forme.

Cum argumentația privind necesitatea votării moțiunii este superficială, semnatarii moțiunii au folosit un limbaj foarte dur, probabil confundând proiectul moțiunii cu un discurs de campanie electorală. În acest sens, se poate observa cum în cadrul textului moțiunii se face referire de foarte multe ori la Președintele țării, ceea ce este atipic pentru o moțiune de cenzură care, prin definiție, are efecte exclusiv împotriva Guvernului.

În plus, în cadrul textului moțiunii trebuie observat cât de vag se argumentează împotriva proiectului de lege necesar României pentru a trece cu bine de criza economică. Se trece, de asemenea, cu vederea de către opoziție expunerea de motive pentru proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, mai exact necesitatea aprobării măsurilor acestuia pentru evitarea unui colaps financiar, și se vehiculează ideea conform căreia măsurile pe care Guvernul urmează a le pune în practică sunt absolut inutile. Nimic mai fals, întrucât, raportat la nivel european, majoritatea țărilor din UE au luat măsuri destul de drastice pentru contracararea efectelor crizei și pentru diminuarea riscurilor de a intra în incapacitate de plată.

Pe lângă faptul că nu sunt luate în considerare riscurile la care se expune România în momentul de față, opoziția nu prezintă niciun fel de garanție în cazul în care ar avea ocazia să guverneze, coeziunea între partidele din opoziție fiind

practic nulă, această alianță fiind pur bazată pe interese obscure. Altfel spus, putem spune că asistăm la o moțiune de cenzură redactată fără un minim simț al răspunderii, doar pentru afirmarea partidelor din opoziție, cu scop pur politic, fără soluții și fără un plan bine pus la punct, o moțiune care produce efecte negative atât asupra procesului legislativ, cât și asupra cetățenilor, și mai ales asupra economiei țării.