Gheorghe Eugen Nicolăescu

„Moțiunea simplă pe sănătate”

La fel de apropiat de nevoile pacienților ca și Guvernul Băsescu-Boc, care la 1 aprilie 2011 închidea 67 de spitale, Guvernul Ponta 3 amână introducerea, la data de 1 aprilie 2014, a noii liste de medicamente compensate, deși aceasta reprezenta o prioritate majoră în Guvernul USL.

Aplicând metoda „reevaluării”, făcută celebră de Traian Băsescu, premierul își reevaluează prioritățile, chiar dacă la sfârșitul anului 2013, când preciza că sănătatea va deveni o prioritate pe agenda sa guvernamentală în anul 2014, luându-și angajamentul ferm de a îmbunătăți activitatea sistemului sanitar și de a contribui, prin politicile pe care le adoptă, la creșterea calității vieții pacienților. Principalul motiv invocat de premier pentru această amânare: lipsa banilor.

Dacă ar fi studiat, înainte de a dispune retragerea din dezbatere publică a proiectelor importante, precum cel referitor la modul de calcul diferențiat al taxei clawback și prețurile medicamentelor, premierul ar fi înțeles că acestea au fost construite tocmai pentru crearea spațiului bugetar, care ar fi permis introducerea noii liste de compensate începând cu data de 1 aprilie 2014.

Este prima dată în România când se propune o listă nouă de medicamente compensate, elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel internațional, similară cu cea aplicată în marea majoritate a statelor membre UE, dar și în Canada sau Australia, și a fost agreată în vara anului trecut atât de către toți actorii instituționali, cât și de către organismele financiare internaționale.

Lista de medicamente compensate este neactualizată de 6 ani, perioadă în care pacienții români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viața.

Moleculele nou-propuse pentru compensare vor completa lista actuală aprobată prin HG nr. 720/2008 cu un număr important de medicamente destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice, hepatitelor cronice, precum și bolilor rare, fără a se limita însă doar la aceste patologii.

La baza proiectului a stat profesionalismul, lista de medicamente compensate fiind evaluată de peste 120 de renumiți medici și profesori.

Punerea la îndoială de către actualul ministru al sănătății a profesionalismului cu care a fost realizată această listă reprezintă, de fapt, un act de denigrare a medicilor, profesori renumiți, care și-au adus contribuția benevol la realizarea acestui proiect, dar și a zecilor de asociații de pacienți care au vegheat la obiectivitatea cu care a fost reactualizată noua listă de medicamente compensate.

Acestea reprezintă o parte din motivele pentru care introducerea moțiunii simple pe sănătate era obligatorie. Nu a fost o simplă acțiune pe care să o bifeze pe „lista de sarcini îndeplinite” un partid de opoziție, ci o solicitare de respectare a unui angajament care va determina o îmbunătățire a calității vieții pacienților și o reducere a costurilor îngrijirilor de sănătate, prin perioade mai scurte de spitalizare, o refacere mai rapidă și, implicit, o reintegrare mai ușoară în familie și la locul de muncă.