Gheorghe David

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi are ca titlu o Óntrebare: ce se poate face pentru Ómbun„t„˛irea con˛inutului form„rii profesionale ∫i pentru cre∫terea num„rului elevilor din ∫colile profesionale ∫i mediu-tehnice?

Pentru a r„spunde la aceast„ Óntrebare, m„ voi referi la jude˛ul Timi∫, pe care Ól reprezint. Exist„ Ón jude˛ 16 grupuri ∫colare profilate pe grupe de profesii: economia administra˛iei, informatic„, construc˛ii de ma∫ini, chimie ∫i protec˛ia mediului, energetic„ ∫i transport energetic, auto, industria alimentar„ ∫i turistic„, silvic, c„i ferate, telecomunica˛ii. Œn cadrul acestora — ne-a spus inspectorul general adjunct, Cornel Petroman, care se ocup„ de problemele curriculare —, calificarea se face pe familii de profesii, Ón a∫a fel Ónc‚t la absolvire t‚n„rul s„ poat„ r„spunde cerin˛elor angajatorului. Œn ceea ce prive∫te practica Ón produc˛ie, ea se realizeaz„ la agen˛ii economici, pe baz„ de conven˛ii Óncheiate Óntre ∫coal„ ∫i Óntreprinz„tor.

Planul anual de ∫colarizare se Óntocme∫te Ón colaborare cu Comisia local„ de dezvoltare a

parteneriatului social Ón formarea profesional„, din care, pe l‚ng„ Inspectoratul ∫colar, mai fac parte autorit„˛ile locale ∫i reprezentan˛ii organiza˛iilor patronale, ai agen˛ilor economici reprezentativi, ai Ónv„˛„m‚ntului superior etc.

Urmare a acestei colabor„ri, a crescut num„rul de clase pentru preg„tirea Ón domeniul serviciilor ∫i a altor profesii inexistente p‚n„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, cum ar fi operarea pe calculator, comisionar, agent de v‚nz„ri, recep˛ioner etc.

O preocupare prioritar„ o constituie Ónfiin˛area la nivelul fiec„rei ∫coli, inclusiv gimnaziale, de laboratoare de informatic„. Concomitent, pentru cadrele didactice s-au organizat ∫i continu„ s„ se organizeze cursuri de folosire ∫i predare, pe baza programelor disciplinelor de studiu. Cu toate acestea, circa 2/3 dintre absolven˛ii de clasa a VIII-a opteaz„ pentru Ónv„˛„m‚ntul liceal, chiar dac„ posibilit„˛ile lor intelectuale ∫i preg„tirea dob‚ndit„ nu-i recomand„ Ón acest sens.

Principala explica˛ie o reprezint„ st„ruin˛a p„rin˛ilor de a-∫i vedea copiii cu diplom„ de bacalaureat, Ón speran˛a c„ ea este ∫i suficient„ pentru accederea Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, unde admiterea este mult mai permisiv„ datorit„ posibilit„˛ii de a deveni student contra tax„, la Ónv„˛„m‚ntul la distan˛„ sau cu frecven˛„ redus„.

Nu sunt de recomandat aceste orient„ri, cu precizarea c„ ele nu fac dec‚t s„ dilueze calitatea Ónv„˛„m‚ntului.

La ce ne putem a∫tepta ∫i ce trebuie f„cut? Emigrarea Ón c„utarea unui loc de munc„ ∫i condi˛ii de via˛„ mai atr„g„toare va continua. Ea nu poate fi barat„ prin m„suri administrative, fiindc„ ar Ónsemna ca ˛ara noastr„ s„ intre Ón conflict cu unul din principiile fundamentale pe care s-a cl„dit Uniunea European„: libera circula˛ie a individului, de care beneficiaz„ teoretic to˛i cet„˛enii lumii.