Adina Ioana V„lean

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Œn Rom‚nia anului 2005, ne afl„m Ón fa˛a unei noi provoc„ri, aceea de a reglementa rela˛iile de munc„, r„spunz‚nd unui complex de cerin˛e. Este oarecum ironic faptul c„, de∫i avem preten˛ia unei democra˛ii consolidate ∫i a unei economii de pia˛„ func˛ionale, trebuie s„ aducem modific„ri ale Codului muncii Ón anumite aspecte care reprezint„ chestiuni fire∫ti, chiar dep„∫ite, pentru pia˛a muncii din alte ˛„ri dezvoltate. Œn schimb, continu„m s„ l„s„m nereglementate institu˛ii juridice esen˛iale, cum ar fi r„spunderea salariatului sau protec˛ia patrimoniului societ„˛ilor comerciale.

Consider c„ aceast„ situa˛ie se datoreaz„ ∫i faptului c„ am fost tributari mentalit„˛ii Ónvechite, specifice regimului trecut, Ón care clasa muncitoare juca at‚t rolul de proprietar al mijloacelor de produc˛ie, c‚t ∫i pe cel de angajat. Desprinderea de aceast„ mentalitate Ónvechit„ a fost un proces dificil, care nu este, Ón opinia mea, pe deplin Óncheiat. Codul muncii continu„ s„ aib„ prevederi care acord„ angaja˛ilor drepturi care, Ón mod normal, apar˛in exclusiv angajatorului, cum sunt cele privind stabilirea normelor de munc„.

Spuneam c„ trebuie s„ reglement„m, r„spunz‚nd unui complex de cerin˛e. Œn primul r‚nd, trebuie s„ ˛inem cont c„ reglement„rile trebuie s„ r„spund„ intereselor, at‚t ale angajatului, c‚t ∫i ale angajatorului, c„ Ón rela˛iile de munc„ sunt Óntotdeauna dou„ p„r˛i implicate ∫i c„ trebuie s„ legifer„m Ón mod egal ∫i simetric pentru am‚ndou„.

Œn al doilea r‚nd, avem nevoie de o pia˛„ a muncii flexibil„, care s„ contribuie la dezvoltarea economic„. Un Cod al muncii lipsit de flexibilitate risc„ s„ limiteze capacitatea companiilor de a angaja personal, ceea ce ne poate duce Óntr-un cerc vicios: mai pu˛ine locuri de munc„ Ónseamn„ mai pu˛ini bani din taxe, mai pu˛ini bani pentru consum, mai pu˛ine economii investite, ceea ce conduce Ón final la o cre∫tere economic„ redus„. Pe de alt„ parte, Ónseamn„ ∫omaj ridicat ∫i costuri sociale mai mari.

Trebuie, de asemenea, s„ ˛inem pasul cu modific„rile profunde care au loc Ón politica privind rela˛iile de munc„ Ón Uniunea European„. Cre∫terea economic„ redus„ a Uniunii a determinat statele membre s„ reg‚ndeasc„, conform Strategiei Lisabona 2000, Óndreptarea eforturilor c„tre dou„ domenii principale: productivitate ∫i pia˛a muncii. Avem din iulie al acestui an noile linii directoare ale Strategiei Europene privind Pia˛a Muncii — îEuropean Employment Strategy“, iar noi legifer„m ast„zi f„r„ a avea Ón vedere toate trendurile impuse de acestea.

Codul muncii, aplicat de la 1 martie 2003, a avut parte de multe comentarii negative: Banca Mondial„, Fondul Monetar Interna˛ional, B.E.R.D. ∫i-au exprimat toate Óngrijorarea; Banca Mondial„ a stabilit ca modificarea Codului muncii s„ fie o condi˛ie pentru PSAL II pentru Rom‚nia. Asocia˛iile oamenilor de afaceri au semnalat 6 probleme principale, ∫i anume: fondul de garantare a pl„˛ii salariilor, s„pt„m‚na de lucru de 48 de