„Curierul Național” din 3 iunie anul curent publica articolul „Investițiile străine rămân salvarea României”, în care Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), referindu-se la activitatea
ARIS, declara: „Deocamdată cifrele sunt optimiste, volumul investițiilor străine s-a plasat la o cotă ridicată în primul trimestru, ceea ce ar trebui să ne bucure. Avem o lege care încurajează investitorii străini, și, în plus, avem și promisiunile marilor investitori străini din România că-și vor menține liniile de finanțare. Sunt investitorii de la Titu, de la Ford, Pirelli, CEZ, Petrom care vor să-și continue investițiile în România, ceea ce este un lucru foarte bun pentru noi”.
Având în vedere trendul descendent al fluxului de ISD la nivel mondial, Raportul UNCTAD — „Investment Policy Developments In G-20 Countries”, din 8 iulie 2009, recomanda țărilor dezvoltate, și cu atât mai mult țărilor în curs de dezvoltare, în contextul economic actual mai mult decât oricând, intensificarea activităților de promovare pentru atragerea capitalului străin în economie în vederea redresării economice, reluării creșterii și asigurării stabilității macroeconomice, ca și pentru păstrarea și extinderea investițiilor existente.
Paradoxal totuși, chiar dacă nu au trecut decât câteva luni de atunci, despre ARIS se vorbește acum la trecut!
ARIS (Agenția Română pentru Investiții Străine) a fost organismul guvernamental care a promovat imaginea României și climatul investițional autohton în mediile de afaceri internaționale și a oferit servicii de asistență investitorilor străini, în vederea atragerii, reținerii și creșterii volumului investițiilor străine directe în economia romanească, rezultat al unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării proiectelor de investiții.
De la înființarea sa, ARIS a fost poarta de intrare în România a partenerilor străini interesați în implementarea de proiecte de investiții. În scurtul timp în care a funcționat, ARIS a devenit o marcă a României, a mediului de afaceri, a climatului investițional.
Printre cele mai importante realizări ale Agenției Române pentru Investiții Străine se pot menționa: înregistrarea unui flux de investiții străine directe puternic ascendent în perioada 2002—2008, acordarea de asistență tehnică unui număr de 90 de proiecte de succes, cu o valoare de 4,2 miliarde euro, deținerea președinției RRT — Investment Compact pentru perioada august 2003 — august 2004; numeroase acorduri de cooperare cu organizații similare, camere de comerț bilaterale, centre de afaceri, instituții specializate pe anumite domenii de interes pentru investitorii străini; membru al Asociației Internaționale a Agențiilor de Promovare a Investițiilor; sprijinirea activă a eforturilor României pentru obținerea în perspectivă a statutului de membru OCDE, prin aderarea la Declarația privind Investițiile Internaționale și Întreprinderile Multinaționale; asigurarea funcției executive și secretariatului tehnic în cadrul Punctului Național de Contact pentru aplicarea recomandărilor propuse de OCDE în Ghidul pentru Întreprinderi Multinaționale.
În ceea ce privește evoluția investițiilor străine directe atrase de România:
— în perioada 1990—2002, când ARIS nu exista, acestea au avut valoarea de circa 8,5 miliarde euro;
— în perioada 2002—2009 au crescut cu 494,6%, atingând valoarea de 42,044 miliarde euro.
În anul 2007, din punct de vedere al numărului de proiecte de investiții greenfield, România a fost noul lider din grupa noilor state membre ale Uniunii Europene, iar comparația volumului de fluxuri investiționale cu țările din regiune a
plasat România pe locul al doilea după Polonia, în cadrul noilor state membre ale Uniunii Europene.
În anul 2008, fluxul de investiții străine directe atrase de România a înregistrat cea mai ridicată valoare, 9.084 milioane euro, în creștere cu 25%, comparativ cu anul precedent (7.250 milioane euro), ceea ce cataloghează anul 2008 ca fiind unul de excepție în atragerea investițiilor străine directe în economia României. Referitor la cumulul perioadei 2006—2008, România a atras în acest interval peste 48% din stocul de ISD al perioadei 1990—2008. Totodată, în perioada 2006—2008, România a devansat, ca total al ISD atrase, țări precum: Bulgaria, Țările baltice, Ungaria, Slovacia, Slovenia, dar și Danemarca, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Portugalia.
În primele șapte luni ale anului 2009, investițiile străine directe atrase de România au înregistrat valoarea de 3.097 milioane euro, având un pronunțat caracter macroeconomic, finanțând integral deficitul contului curent.
De la înființare, cu sprijinul direct al ARIS, au fost implementate 90 de proiecte de investiții, cu o valoare totală de 4.203 milioane euro, impactul social constând în crearea a 51.250 noi locuri de muncă. Realizările Agenției în această privință pot fi ilustrate cel mai bine prin utilizarea indicatorilor de eficiență, respectiv la fiecare 1 euro cheltuit de la bugetul de stat în perioada 2002—2009, ARIS a adus 1.347 euro. Având în vedere faptul că ARIS a funcționat cu un număr maxim de 33 de posturi, se poate conchide că fiecare salariat al Agenției a creat 1.553 noi locuri de muncă.
ARIS a acordat asistență tehnică pentru un număr de 77 de proiecte de investiții (inclusiv cele intrate în anul 2009), cu o valoare de 8,7 miliarde euro, impactul social preconizat fiind crearea a 35.690 de locuri de muncă.
ARIS a avut în vedere orientarea investitorilor și către acele zone care nu au reușit atragerea unui volum semnificativ de capital străin, care au oferit costuri operaționale mai reduse și disponibilitatea forței de muncă, în încercarea de a contribui la dezvoltarea regională echilibrată a României. În acest context, merită amintite proiectele de investiții implementate cu sprijinul ARIS în Moldova: Delphi Diesel (Iași), Egger (Rădăuți), Soufflet (Buzău); Maramureș: Natuzzi (Baia Mare), Weidmüller (Satu-Mare), Optibelt (SatuMare), pe lângă cele din Muntenia: Saint-Gobain (Călărași), RTR (Titu — Dâmbovița), Ericsson (București) Microsoft (București) Yazaki (Ploiești), Calsonic (Ploiești), Procter&Gamble (Urlați — Prahova), Makita (Brănești — Ilfov); Transilvania: Hutchinson (Brașov), Nokia (Cluj), SNR Roulments (Sibiu); Banat — Crișana: Sol-Plus (Timișoara), Zumtobel (Curtici — Arad), ERT Grupo (Curtici — Arad), HAI Casting (Arad).
În urma rezultatelor economice pozitive și a fluxurilor de investiții străine directe înregistrate în 2002—2003, a angajamentului Guvernului României de a atrage investițiile străine în economie, la propunerea conducerii OCDE, Agenția Română pentru Investiții Străine, prin președintele ARIS, a deținut în 2003 și 2004 președinția RRT.
RRT era constituită din reprezentanții agențiilor de promovare și ai altor organizații similare din țările membre (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Moldova, România, Republica Federală Iugoslavia: Serbia și Muntenegru) și avea ca obiective întărirea capacității instituționale pentru desfășurarea unei
activități eficiente a agențiilor de promovare și promovarea zonei Europei de Sud-Est ca mediu de afaceri cu oportunități pentru investiții strategice.
Activitatea ARIS a fost evaluată periodic de către Banca Mondială, prin instrumentul GIPB (Comparație Globală asupra Promovării Investițiilor), care determină poziționarea eficientă a performanțelor agențiilor de promovare a investițiilor față de concurență la nivel regional și mondial, cu privire la transpunerea celor mai bune practici în domeniul activității de promovare. Evaluarea a privit activitatea a 181 de agenții naționale și 32 de agenții locale de promovare a investițiilor din lume. Conform raportului efectuat în anul 2009 cu privire la activitatea anului anterior, ARIS a înregistrat o performanță foarte bună, având un procentaj de 62%, care o situează peste media regională de 51%, în urcare cu 27 de procente comparativ cu Raportul GIPB 2006.
Unul dintre cele mai importante instrumente de lucru ale OCDE îl reprezintă Declarația pentru Investiții Internaționale și Întreprinderi Multinaționale, adoptată în 1976, reprezentând un angajament al țărilor membre în domeniul politicilor investiționale privind îmbunătățirea climatului economic și de afaceri, încurajarea contribuțiilor pozitive din partea companiilor multinaționale, minimizarea și ulterior rezolvarea dificultăților care pot apărea în urma funcționării acestora în economiile respective. România a aderat la Declarație în aprilie 2005, din grupul de lucru făcând parte și ARIS, unul dintre angajamentele asumate de țara noastră fiind înființarea Punctului Național de Contact (PNC).
Prin Hotărârea Guvernului nr. 420 din 12 mai 2005 a fost înființat PNC, responsabil pentru încurajarea respectării Ghidului OECD pentru Întreprinderi Multinaționale în context național și pentru asigurarea diseminării acestuia în comunitatea de afaceri și în alte medii interesate. În cadrul PNC, ARIS a deținut funcția executivă, asigurând și secretariatul tehnic, sediul fizic al PNC fiind localizat în incinta ARIS. Principalele activități ale PNC au vizat: promovarea Ghidului OCDE și a rolului PNC, prin intermediul creării și actualizării site-ului dedicat PNC prin elaborarea de broșuri, scurte editoriale în reviste cu caracter economic, participare la diverse reuniuni cu caracter economic și sindical, participare la lucrările Comitetului de Investiții al OCDE, participare în cadrul OECD Investment Compact.
Exemple de proiecte de succes ARIS:
— RENAULT TECHNOLOGIE (cercetare-dezvoltare în domeniul auto) în valoare de 450 milioane euro, locația Titu, județul Dâmbovița;
— RENAULT MECANIQUE (cutii de viteză) în valoare de 215 milioane euro, locația Mioveni, județul Argeș;
— SAINT-GOBAIN (producerea sticlei) în valoare de 110 milioane euro, locația Călărași;
— DELPHI DIESEL (componente auto) în valoare de 100 milioane euro, locația Iași;
— CALSONIC KANSEI (componente auto) în valoare de 100 milioane euro, locația Ploiești;
— PROCTER&GAMBLE (SUA) în domeniul bunurilor de consum, în valoare de 70 milioane euro, locația Urlați, județul Prahova;
— NOKIA (echipamente de telecomunicații) în valoare de 60 milioane euro, locația Jucu, județul Cluj;
— CHINA TOBACCO INTERNATIONAL EUROPE (China) în industria tutunului, proiect în valoare de 30 milioane USD, județul Buzău;
— MICROSOFT EMEA (centru administrativ pentru suport tehnic), locația București;
— ERICSSON (centru de furnizare servicii globale), locația București.
România este atractivă pentru investitorii străini, chiar dacă trece prin momente mai grele.
ARIS a demonstrat cu prisosință că prin profesionalism s-a ajuns la performanță, care a atras recunoașterea internațională.
Totuși, Guvernul a decis desființarea Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS) și transformarea ei în direcție specializată în cadrul Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri.
Indiferent de toate rezultatele înregistrate în scurta sa existență, ARIS a devenit deja istorie.
Pentru cine, pentru ce s-a renunțat la o structură a statului specializată în promovarea oportunităților de afaceri din țara noastră? De ce Cabinetul Boc a luat hotărârea de a desființa ARIS acum, când discutăm tot mai mult de promovare pe canale media internaționale?
Cu regret trebuie să spun că aș fi preferat ca această agenție să fie trecută la Ministerul Turismului, fie și numai pentru a avea accesul meritat pe canalele de promovare internaționale. A fost mai ușor să fie desființată de cel care se împăuna cu investiția din parcul industrial de la Jucu și care în mandatul său de prim-ministru a reușit să determine investitorii străini să plece din România. Cât despre susținerea mediului de afaceri de la noi, rezultatele sunt clare și se văd în evoluția indicatorilor macroeconomici.
Să fie această măsură de desființare a ARIS o consecință a ceea ce prevede Programul de guvernare 2009—2012 la Capitolul II, respectiv „Menținerea atractivității investiționale a României”? Pentru Cabinetul Boc orice este posibil. Din păcate, munca acelor oameni și rezultatele lor au devenit istorie.
Mulțumesc, ARIS, pentru ce ai făcut pentru România!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.