Domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați parlamentari,
## Doamnelor și domnilor invitați,
Vă mulțumesc foarte mult pentru susținerea de până acum pentru măsura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale.
În urmă cu două săptămâni, această măsură economică extrem de importantă pentru dezvoltarea economică a României a primit și votul de încredere din partea colegilor dumneavoastră senatori. Am convingerea că va avea încă o dată și votul în Camera Deputaților. Am avut un parcurs lung, greoi cu această lege, am întâmpinat și piedici, și critici, dar, pe de altă parte, știu că am avut și multă susținere și suport pentru o lege al cărei scop este să ajute întreprinzătorii, angajatorii, precum și angajații.
Am venit în fața dumneavoastră pentru că consider că Parlamentul este un partener esențial în promovarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale sau, dacă vorbim de procente, vorbim aici de o reducere cu aproape 20% a poverii fiscale pe muncă. Am spus-o și în urmă cu două săptămâni în fața colegilor dumneavoastră senatori și aș vrea să precizez și aici. M-a deranjat faptul că o măsură foarte bună de relaxare fiscală, care este menită să-i degreveze pe angajatori de povara fiscală pe muncă, o măsură care este pro business, de susținere a creșterii activității economice în România, a provocat o polemică politică.
Să ne aducem aminte că, în urmă cu 10 ani, tot cu critică și cu reținere a fost adoptată și legea prin care avem o cotă unică de impozitare pe venit și pe profit de 16%. Putere și opoziție – nu contează când vorbim de un interes național și de bunul mers al economiei –, toți trebuie să susținem măsurile de creștere economică.
În opinia mea, mediul politic trebuie să acționeze ca o pârghie de susținere a măsurilor economice pro creștere. Astfel de inițiative, ca reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, asigură stabilitate și predictibilitate mediului economic, transmit către investitorii români și străini siguranța de care au nevoie, siguranța că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare sustenabilă. O țară prosperă este o țară în care investitorii bat la ușă și stau la rând să investească. România încă nu este într-o astfel de poziție și de aceea trebuie să oferim condiții cât mai bune acestor investitori și să creăm un climat economic propice. Când vom reuși să facem asta, ei ne vor căuta pe noi și n-o să alergăm noi după investitori.
Cred că este de la sine înțeles că o dezvoltare economică pe termen lung fără finanțare nu se poate. Vă asigur că avem resurse să compensăm reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, atât pentru anul 2014, cât și pentru viitor.
Încă un lucru este important. Măsura nu va afecta angajamentele asumate de România în fața creditorilor externi și nu va modifica țintele convenite pe indicatorii macroeconomici.
Avem o viziune asupra dezvoltării economice, asupra accelerării ritmului de creștere economică, astfel încât România să se situeze în media creșterii statelor membre ale Uniunii Europene. Reducerea CAS a fost gândită ca parte
dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relaxare și de sprijinire a mediului de afaceri.
Măsura de reducerea a CAS cu 5 puncte procentuale vine alături de alte măsuri, precum: neimpozitarea profitului reinvestit, care a intrat în vigoare de la 1 iulie 2014 – această măsură va acționa prin a încuraja investițiile noi și deja existente; reducerea cu 92 de taxe parafiscale și tarife, care este menită să creeze un mediu propice de afaceri; o nouă abordare Fisc-contribuabil, bazată pe respect și flexibilitate, direcție în care am avansat mai multe proiecte menite să faciliteze plata obligațiilor fiscale și să încurajeze conformarea la plată. Și, nu în ultimul rând, în această zonă avem și o nouă lege a insolvenței, care să ajute mediul de afaceri cinstit și onest.
Așadar, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a lămuri, în primul rând, care este necesitatea acestei măsuri, care sunt efectele benefice asupra mersului întregii economii, dar mai ales pentru a stinge dubiile cu privire la metodele de compensare a veniturilor la buget și pentru ultimele trei luni ale acestui an, și pentru viitor.
Permiteți-mi, vă rog, să le iau pe rând. Înainte de toate, aș vrea să trec în revistă, pe scurt, deciziile legate de impozitarea pe muncă din ultimii ani și concluziile asupra economiei și bugetului de stat.
Concluzia, stimați deputați, va fi una singură. Atunci când a scăzut CAS-ul, impactul a fost unul pozitiv. Când a crescut CAS-ul, s-a simțit cu încasări mai mici la buget. Așadar, în anii ’90, contribuțiile pentru asigurări sociale au variat de la 15 la 60%, dar ponderea CAS în total venituri bugetare a depășit abia 30%. Efectele majorării cotelor s-au resimțit vizibil în încasările bugetare, care au lăsat de dorit, a fost amplificat fenomenul de evaziune fiscală și fraudă, totul pe un fond de recesiune economică. Aici vorbesc de perioada 1997–1999. Începând cu anii 2000 au apărut și reformele de relaxare fiscală. Vestea bună este că din 2002 și până acum CAS-ul s-a redus de la 57% la 44,35%.
Ca o dovadă a spuselor mele de mai devreme referitoare la impactul pozitiv al legii propuse astăzi, un raport al Consiliului Fiscal din 2012 arată că din 2005 până în 2008 nivelul cotei CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deși cota CAS s-a redus cu aproximativ 8 puncte procentuale în patru ani, nivelul încasărilor din CAS ca pondere în PIB s-a menținut aproape constant între 9,5% din PIB și 9,6% din PIB. Acest lucru arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare și o creștere a conformării voluntare.
La polul opus, efectele majorării CAS în perioada 2009–2010 au fost vizibile, de asemenea, în mod negativ. În 2009, când cota de asigurări sociale s-a majorat cu trei puncte procentuale, vorbim aici de două puncte procentuale la angajator și un punct procentual la angajat, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.
În concluzie, istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuții sociale arată că reducerea a avut efecte benefice și cuantificabile, iar majorarea CAS a dăunat banilor strânși la bugetul de stat.
Acum, cotele de contribuții sociale, aici vorbim și de CAS, CASS și de ajutor de șomaj, sunt aproape de niveluri europene. Vorbim de 27,85% la angajator și de 16,5% la angajat. Sunt totuși valori foarte mari și o reducere a acestora nu face decât să încurajeze investițiile și să atragă investitori străini în România. În anul 2012, printre statele membre ale Uniunii Europene, România s-a situat pe locul 7 în ceea ce privește nivelul ridicat al poverii fiscale pe muncă,
după Belgia cu 56%, Franța – 50,2%, Germania – 49,7%, Ungaria – 49,4%, Austria – 48,9%, Italia – 47,6%, la egalitate cu Letonia.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Mizez pe susținerea, pe votul dumneavoastră pentru a pune în aplicare reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, practic o diminuare de 20% a cotei de CAS pentru angajatori. Dacă Parlamentul își va da girul, iar Președintele României va promulga această lege, începând cu ultimul trimestru al acestui an vom pune în aplicare cea mai consistentă diminuare a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator decisă într-o etapă, în ultimii 14 ani.
Vreau să punctez că și momentul ales pentru a reduce cota CAS la angajator este unul optim, datorită nivelului redus al dobânzilor practicate de bănci. În contextul în care și Banca Centrală Europeană urmărește o relaxare a politicii monetare, măsura va stimula agenții economici să se orienteze spre investiții prin apelarea la credite. Asta înseamnă că banii pe care îi vor reține angajatorii prin reducerea CAS îi vor putea folosi pentru mai multe investiții.
Cu voia dumneavoastră, aș vrea să aduc în vedere și principalele beneficii pe termen mediu și lung ale acestei măsuri. Vorbim aici de o inițiativă pro creștere economică. Ea va avea impact asupra a milioane de angajați și a peste 600.000 de firme. În funcție de alegerea mediului de afaceri, excedentul din reducerea CAS poate fi folosit fie în stimularea forței de muncă printr-o mai bună recompensare a muncii sau în extinderea ocupării, fie în dezvoltarea afacerilor prin investiții noi.
La nivel macroeconomic, se estimează că reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator poate duce la o creștere economică de 0,1 până la 0,2 puncte procentuale. Asta poate însemna un spor de 70.000 de locuri de muncă anual. Poate duce la diminuarea fenomenului angajării la negru și, implicit, a evaziunii fiscale în domeniul muncii; poate duce la îmbunătățirea competitivității externe prin reducerea costului unitar cu forța de muncă și atragerea de investiții străine directe.
Ca să spunem lucrurilor pe nume, deși pe termen scurt diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale poate genera o reducere a veniturilor bugetare, pe termen mediu par a apărea efecte pozitive ale măsurii, dacă se iau și alte măsuri adecvate. Ca și introducerea cotei unice de impozitare, reducerea CAS este o măsură curajoasă și pro business. Avem mare nevoie de măsuri de stimulare și ajutare a economiei, în general, și a mediului de afaceri, în special, concomitent cu măsuri de creștere a sistemului de colectare a veniturilor și de reducere a evaziunii fiscale.
Acum vreau să trecem la un subiect de interes sporit pentru toată lumea: impactul bugetar al măsurii și metodele de compensare a veniturilor la buget, încadrarea în ținta de deficit stabilită prin pactul fiscal și angajamentele pe care România și le-a asumat în fața creditorilor externi.
Spuneam în partea de beneficii că, în funcție de ce va alege, angajatorul va folosi banii pentru forța de muncă sau pentru investiții. Astfel, în ipoteza în care 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus le vor folosi să angajeze și 50% le vor folosi pentru a face investiții noi, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creșterea numărului de angajați din economie. Aici vorbim de taxe în plus care vor veni din CAS, CASS, contribuții din fondul de șomaj, impozit pe venit și alte taxe. Deci aici avem o primă sursă de compensare.
În plus, prin creșterea investițiilor de capital, la bugetul de stat pot ajunge între 1,2 și 1,3 miliarde de lei prin TVA încasat și prin efectele de multiplicare ulterioare. Iată o altă sursă de finanțare a CAS.
În ceea ce privește reducerea muncii la negru, reducerea CAS reprezintă un stimul pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate în sprijinul concurenței loiale în mediul de afaceri și al protejării angajaților prin creșterea nivelului de securitate socială. Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut cu 10 miliarde de lei, de la 9 miliarde de lei la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care valoarea cotei de impozitare a crescut de la 43% la 44% și apoi la 44,45%.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor Publice, în scenariul pesimist, în care reducerea CAS scoate la iveală doar 25% din această evaziune fiscală pe muncă, aici vorbim de 4,75 miliarde de lei, atunci golul de venituri estimat de Ministerul Finanțelor Publice va fi acoperit fără măsuri suplimentare. Aceasta ar fi a treia variantă de finanțare de la buget. Nu în ultimul rând, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a insolvenței, se facilitează și recuperarea creanțelor bugetare pe termen scurt, chiar fiind estimate de către ANAF pe baza obligațiilor fiscale curente declarate de către agenții economici în insolvență în perioada ianuarie–aprilie 2014. Aici vorbim de încasări suplimentare de aproximativ 3,8 miliarde de lei.
Referitor la cele patru surse de finanțare enumerate până acum, în principal la acoperirea banilor folosiți din buget pentru anul viitor, aș vrea să vă asigur că avem bani și pentru aplicarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru acest an. Din execuția bugetară pe primele 7 luni ale acestui an am văzut că avem un deficit bugetar de 0,2% din PIB în primele 7 luni. Comparați, vă rog, această cifră cu 1% din PIB deficit bugetar, cât a fost pe primele 7 luni ale anului trecut. Comparați această cifră, de asemenea, cu 2,2% din PIB, cât este deficitul bugetar asumat de România în fața Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional. Deci există spațiu suficient pentru a aplica această măsură și în 2014.
Doamnelor și domnilor deputați,
Este nevoie de un efort suplimentar pentru schimbarea unor mentalități privind abordarea relației cu mediul de afaceri, dacă vrem să mergem într-o direcție sigură de stabilitate și prosperitate. Nu poți aspira la dezvoltare dacă nu gândești pro business.
Vă invit, stimați parlamentari, să facem împreună acest efort. Nu putem cere investitorilor să înființeze noi locuri de muncă, să plătească salarii corecte angajaților, atâta vreme cât noi nu vom avea o atitudine pro creștere și nu vom promova măsuri de stimulare a economiei.
Am convingerea că atitudinea pro business este una dintre cheile care ne vor conduce către dezvoltare și creștere economică.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.