Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·6 decembrie 2017
Comemorativ · respins
Andrei Daniel Gheorghe
Discurs
Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața!
## Stimați colegi,
Astăzi mă gândeam la un anumit subiect politic, dar prefer să vorbesc despre personalitatea Regelui Mihai. Este un moment trist pentru România acest moment implacabil, al despărțirii de ultimul rege al României, de o personalitate istorică de mare importanță, de un om de o simplitate și smerenie care ar trebui să fie model pentru noi toți, indiferent de funcție, indiferent de poziția socială pe care o ocupăm și indiferent de opțiunile și valorile noastre politice.
Regele Mihai este, fără doar și poate, probabil, personalitatea istorică cea mai mare cu care am avut onoarea și șansa de a fi contemporani.
Din păcate, noi, românii, nu am știut să ne punem în valoare acest atu, atuul de a-l avea lângă noi pe regele nostru, timp de 28 de ani după Revoluție. Tot felul de tulburări politice, tot felul de evenimente care au intervenit și interese care nu au fost tocmai în folosul revenirii României la normalitate, revenirii României la monarhia constituțională, au făcut ca rolul și personalitatea Majestății Sale Regele Mihai I de România să nu fie atât de bine puse în valoare și atât de bine exprimate, și atât de bine simțite de noi, de către români.
Dar, una peste alta, trebuie să înțelegem că este un moment de despărțire a noastră de un simbol istoric, de un simbol al unei Românii mai bune, al unei Românii libere, al unei Românii democratice.
Majestatea Sa Regele Mihai I, care a domnit la o vârstă foarte fragedă, la o vârstă la care este extrem, extrem de greu să iei decizii majore, s-a remarcat prin momente deosebite, cum ar fi: Actul de la 23 August, în urma căruia al Doilea Război Mondial a fost scurtat cu aproximativ o jumătate de an, iar România a reușit să recupereze nord-vestul Ardealului, răpit prin Dictatul de la Viena; rezistența în fața comunizării țării, printr-o serie de acțiuni, cum ar fi greva regală, cât și toate intervențiile diplomatice pe care le-a avut pe lângă liderii occidentali; iar apoi, prin decența, prin modestia și prin caracterul cu care a știut să înfrunte exilul în perioada regimului comunist.
Astăzi, o parte din istoria acestei țări – monarhia – practic se închide, prin moartea ultimului rege al României.
Să sperăm că în viitor vom reuși să restaurăm monarhia! Dumnezeu să-l odihnească pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României! Și să ne dea Dumnezeu inteligența și înțelepciunea de a lua drept model această mare personalitate a Românei secolului XX!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.