Constantin Codreanu

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi face referire la recentul derapaj antidemocratic consumat la Kiev și are următorul titlu: „Ucraina încalcă tratatul de bază cu România și tinde să suprime învățământul de limba română”.

La 5 septembrie, Parlamentul Ucrainei a votat o nouă Lege a educației. Art. 7 al acestei legi anunță startul procesului de lichidare treptată a învățământului în limbile popoarelor autohtone din Ucraina, inclusiv limba română. Acest articol creează un conflict juridic cu prevederile tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997, cu prevederile Constituției Ucrainei și ale legilor cu privire la minoritățile naționale și bazele politicii lingvistice de stat. _Pacta sunt servanda_ . Ucraina trebuie determinată să-și respecte întocmai angajamentele asumate în fața României, precum și în fața comunității europene privind minoritatea românească din această țară.

Art. 7 din Legea educației este o provocare și are valoare de test pentru statul de drept din Ucraina și pentru națiunea ucraineană, în ansamblu. Acest articol antiminoritar se înscrie în logica războiului ruso-ucrainean, în care minoritatea română este o victimă colaterală. Constatăm că Ucraina, care fragmentează artificial comunitatea românească în români și moldoveni, pe care îi tratează ca pe o masă demografică pentru asimilare, a lichidat, în ultimii 93 de ani, 205 școli cu predare în limba română, din cele 282, câte au existat istoric în actualul ei teritoriu, ceea ce înseamnă, la un calcul elementar, un ritm mediu de 2,2 școli închise anual.

Ieri am primit la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării o delegație a românilor din Ucraina, condusă de domnul academician Vasile Tărâțeanu, președinte al Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea Românilor din Ucraina”, și am discutat pe larg situația creată. Considerăm că Parlamentul României trebuie să ia o atitudine clară în conflictul statului ucrainean cu minoritatea română și mă bucur că au existat în această dimineață mai multe declarații cu privire la situația creată. Și, tocmai de aceea, în acest sens, Grupurile parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară au adresat ieri o scrisoare Birourilor reunite ale Camerelor, cu propunerea convocării în procedură de urgență a ședinței plenare a Camerei Deputaților și Senatului României, în vederea dezbaterii situației alarmante create de noua Lege a educației din Ucraina și adoptării unei declarații oficiale corespunzătoare. Sperăm că propunerii noastre i se va da curs.

Chestiunea lichidării învățământului de limbă română trebuie să fie cap de listă pe agenda Președintelui României cu ocazia apropiatei vizite oficiale la Kiev. Acesta trebuie să ceară, la unison cu toate instituțiile de vârf ale statului român, nepromulgarea și aducerea noii Legi ucrainene a educației în conformitate cu garanțiile constituționale și prevederile tratatului de bază din 1997.