Constantin Codreanu

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică are titlul „Deblocarea donațiilor de carte românească pentru bibliotecile din Republica Moldova”.

Reiau un mesaj pe care l-am mai transmis de la această tribună, și anume că niciun ajutor acordat de București Chișinăului nu trebuie condiționat.

Peste 27 de milioane – acesta este deficitul de carte românească din bibliotecile publice și școlare din Republica Moldova. Totodată, aceste biblioteci cuprind milioane de cărți editate în timpul ocupației sovietice, cu alfabet rusesc sau în limba rusă, marcate ideologic, un adevărat balast. Cărțile vechi, moștenite din comunismul sovietic, nu pot fi casate decât dacă sunt înlocuite cu altele noi. În foarte multe biblioteci școlare lipsesc operele literare studiate conform programei școlare. Guvernul nu finanțează dotarea bibliotecilor sătești, sarcina revenindu-le primăriilor, destul de sărace.

Au existat multiple cazuri când camioane cu cărți în limba română, donate de consilii județene sau primării din dreapta Prutului, înfrățite cu raioane și primării din stânga Prutului, au fost întoarse din vama moldoveană, pe motivul lipsei unei hotărâri a comisiei interdepartamentale abilitate cu „administrarea și coordonarea activității de recepționare și distribuire eficientă a ajutoarelor umanitare”. Aceleași probleme le întâmpină Patriarhia Română atunci când transmite donații de carte de cult și religioasă către Mitropolia Basarabiei, așezământul său canonic local.

Comisia-filtru de la Chișinău nu decide dacă nu are și alte avize, a căror obținere durează. Potrivit art. 22[1] , „Introducerea în țară a literaturii și obiectelor cu semnificație culturală sau etnică”, al Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova nr. 1.491 din 2002: „Introducerea în țară a manualelor școlare, a literaturii științifice și metodologice, precum și a suporturilor didactice cu caracter informativ se efectuează în baza avizului Ministerului Educației și, după caz, al Academiei de Științe a Moldovei”. Procedurile de transmitere din România către o bibliotecă din Republica Moldova, fie că este vorba despre 10 cărți sau 1.000 de cărți, calificate ca având „semnificație etnică”, durează, de obicei, câteva luni. Prin „obiecte cu semnificație etnică”, legea moldoveană are în vedere inclusiv tricolorul românesc și orice reproducere a simbolurilor naționale ale României, în condițiile în care circa un milion de cetățeni ai Republicii Moldova și-au redobândit deja cetățenia României.

În această situație, cer Guvernului României să condiționeze acordarea oricărui ajutor Guvernului Republicii Moldova de deblocarea donațiilor de carte românească pentru bibliotecile de peste Prut, prin eliminarea obligațiilor de avizare și aprobare prealabilă, atunci când aceste donații sunt transmise instituțional.

Totodată, fac apel oficial către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova nu doar să vorbească despre două inimi gemene care bat la fel, ci să anuleze condiționarea donațiilor de carte românească făcute, la cerere, de către instituții din România bibliotecilor și primăriilor din Republica Moldova.