Iulian Bulai

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se numește „Libertatea presei înseamnă libertatea noastră, a tuturor”.

Albert Camus spunea că „libertatea este dreptul de a nu minți”. Această afirmație se potrivește perfect cu profesia de jurnalist și cu ziua de astăzi, Ziua mondială a libertății presei.

Libertatea presei este consecința și, totodată, condiția unei democrații sănătoase. Acolo unde presa este respectată, acolo nu există îngrădiri editoriale din partea patronilor de presă; acolo unde jurnaliștii respectă deontologia profesională, acolo unde adevărul reprezintă scopul final al exercitării acestei profesii și toată lumea înțelege acest aspect, acolo există și o societate sănătoasă.

Din păcate, vedem în jurul nostru că există situații în care libertatea presei nu mai este respectată și presa a devenit inamicul nr. 1 al liderilor politici care suferă de cultul personalității și nu acceptă să fie contraziși și criticați. Vă dau doar două exemple.

Octombrie 2016, Ungaria: cel mai important ziar de opoziție, Népszabadság, a fost închis, oficial, din cauza situației economice, dar peste 2.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-i susține pe jurnaliști, în condițiile în care multe voci au zis că ziarul nu mai apare din cauza criticilor pe care i le-a adus premierului Viktor Orbán.

Iulie 2016, Turcia: Human Rights Watch (HRW) a acuzat Turcia că „a redus la tăcere” mass-media independentă, pentru a împiedica orice critică la adresa epurărilor declanșate după lovitura de stat eșuată din 15 iulie. Informația se află într-un raport al organizației, publicat în decembrie 2016. Conform HRW, după decretarea stării de urgență, 169 de edituri au fost închise, iar 168 de jurnaliști și colaboratori ai mass-mediei au fost arestați.

Sunt doar două exemple, dar, din păcate, nu sunt singurele. Majoritatea parlamentară din Polonia ar fi vrut ca jurnaliștii să nu aibă acces în plenul Parlamentului, iar jurnaliști ruși au fost asasinați, pentru că au fost critici la adresa puterii.

În raportul său pe 2017, Organizația „Reporteri fără Frontiere” clasează România pe locul 46 în ceea ce privește libertatea presei, mai sus cu trei poziții față de anul 2016. Cu toate acestea, se precizează în raportul organizației că „politizarea excesivă a mijloacelor de informare în masă, mecanismele de finanțare corupte, politicile editoriale subordonate intereselor proprietarului și infiltrarea personalului de către agenția de informații – acesta a fost

impactul transformării mass-mediei în instrument de propagandă politică, ceea ce a fost deosebit de vizibil în anii electorali”.

Societatea românească trebuie să se dezvolte și să se maturizeze, iar presa nu trebuie doar să țină pasul, ci să dea exemplu. La fel ca și în alte sectoare...