Sorin Avram Iacoban

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi și colege,

Dragi români,

Astăzi v-aș propune o declarație politică despre Legea dării în plată.

Parlamentul României, prin Camera Deputaților, a hotărât ieri să pună capăt, printr-un mijloc legislativ, vânătorii de imobile cu destinația de locuință. Legea dării în plată a fost votată de Camera Deputaților cu 207 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.

Trebuie să precizăm că scopul acestei legi a fost crearea unui cadru juridic care să înlăture poziția dominantă a instituțiilor de creditare și să-i ajute pe români să treacă

mai ușor peste o situație dificilă de natură financiară. Este vorba de un sprijin acordat unor cazuri sociale determinate de lipsa lichidităților financiare necesare acoperirii datoriilor. Numeroase familii de români au apelat la creditare, nu pentru scopul de a porni o afacere, de a investi, de a prospera, ci cu scopul declarat de a avea un acoperiș deasupra capului. A dori o locuință pentru a satisface nevoile zilnice de locație nu trebuie să reprezinte un lux în niciun stat civilizat.

Din păcate, criza economică, contractele bancare abuzive și alte asemenea realități au condus la apariția unor adevărate drame sociale, care s-au soldat de-a lungul timpului cu sinucideri, dezmembrări de familie ori fapte de abandon. Într-un cuvânt, a avut de suferit celula de bază a societății, familia, față de care statul nu s-a preocupat îndeajuns să-i asigure un nivel de trai decent.

Prin adoptarea Legii dării în plată, Parlamentul României a oferit un colac de salvare pentru familiile ajunse în situația pierderii nu numai a caselor, care au făcut obiectul contractului, ci și a celorlalte bunuri mobile sau imobile existente în patrimoniu. Cu alte cuvinte, statul român, prin Parlamentul României, a hotărât că debitorii nu mai sunt singurii vinovați de propria lor situație de incapacitate de plată. Cutuma că numai cetățeanul este vinovat de propria lui situație a fost răsturnată de un gest politic de mare responsabilitate.

## Dragi colegi,

Această lege nu este o dispoziție legală împotriva sistemului bancar. Numai că instituțiile bancare trebuie să înțeleagă faptul că poziția lor dominantă nu avea reglementare legală. Riscurile, într-un contract încheiat prin liberul consimțământ al ambelor părți, trebuie să se împartă atât debitorului, cât și creditorului, beneficiile, de asemenea, iar cei ce își asumă obligațiile să răspundă doar pentru riscurile previzibile în momentul încheierii contractului. De cele mai multe ori, băncile au profitat de faptul că oamenii simpli rămași fără banii necesari achitării ratei nu aveau disponibilități financiare pentru consiliere juridică de specialitate, în timp ce instituția bancară trecea la ofensivă fără precedent, beneficiind de cei mai buni juriști și avocați.

Executorii bancari își depășeau, de cele mai multe ori, atribuțiile, creând panică printre oamenii care nu doreau decât o locuință pentru asigurarea unui trai decent familiilor lor. Într-o democrație veritabilă însă statul este dator să apere interesele celui văduvit, fără apărare și trebuie să garanteze faptul că legea este egală pentru toți. Tocmai acest lucru l-a făcut Parlamentul României ieri, prin Camera Deputaților, a dat aplicare legală principiului constituțional al egalității legii pentru toți cetățenii ei. Nimeni nu este mai presus de lege. Prezenta dispoziție legală nu se aplică Programului „Prima casă”, tocmai pentru a evita blocarea creditării față de acest program social, până la urmă. S-a introdus un plafon maxim al valorii creditării, pentru ca scopul dorit de legiuitor să nu poată fi deturnat, astfel încât legea să se poată adresa doar oamenilor simpli, persoanelor fizice, consumatori, nu profesioniștilor sau celor care au nevoie de lichidități financiare de peste 250 de mii de euro.