Valeria Diana Schelean-Șomfelean

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vreau să vă spun că nici cu ocazia reexaminării acestui proiect de lege, după decizia Curții Constituționale, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluție legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie și a dreptului la proprietate privată.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea pensiilor întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară și permite arbitrariul.

Astfel, obținerea pensiei este raportată la contribuția datorată de angajat și plătită de angajator.

În cazul în care, de exemplu, angajatorul nu plătește efectiv contribuția datorată de către angajatul său, atunci dreptul la pensie al persoanei respective este afectat, beneficiind de o pensie mai mică.

În Legea pensiilor nu trebuia să existe sintagma „plătită de angajator”, întrucât este responsabilitatea statului de a se asigura că toți operatorii economici respectă legea și achită toate datoriile, obligațiile fiscale prevăzute de Codul fiscal.

Practic, este o formă prin care statul încearcă să nu-și asume o responsabilitate față de cetățean, aceea de a garanta dreptul la pensie și dreptul la proprietate privată.

Legea pensiilor pune angajatul în situația de a fi privat de dreptul său la pensie și de contribuțiile la pilonul II de pensii.

Nu are nicio vină cetățeanul care muncește că o parte din munca sa, adică contribuțiile, nu este direcționată acolo unde ar fi fost obligatoriu să fie direcționată potrivit legii, la fondul de pensii.

În plus, aș vrea să vă spun că această Lege a pensiilor încalcă și o altă decizie a Curții Constituționale.

În anul 2018, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 387, a statuat faptul că sintagma „condiții de vârstă standard” este constituțională în măsura în care nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Am avut la acel moment un proiect de lege prin care am încercat să corectez această problemă din actuala Lege nr. 263/2010, respinsă și în Senat și, ulterior, și în Camera Deputaților, cu precizarea că, pe de o parte, acest nou proiect va ține cont de decizia Curții Constituționale și, pe de altă parte, că există anumite reglementări specifice, în legi speciale, care permit extinderea acestei perioade pentru femei, pentru anumite categorii socioprofesionale.

Vă rog să verificați art. 48 alin. (1) din legea pe care o dezbatem astăzi și veți vedea că dispozițiile Curții Constituționale nu au fost transpuse în acest proiect de lege. Mulțumesc.