Camelia Gavrilă

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația de astăzi este, firesc, despre identitate și cultură națională, dar în complementaritate cu valorile interculturale, valorile multiculturalismului și ale plurilingvismului în spațiul european.

Ne apropiem de un moment de sărbătoare, un moment în care vorbim despre cultura națională, despre valori, despre tradiție, despre identitate. Trebuie însă să le vedem și în contextul unei Europe unite, în contextul valorilor europene. Și, poate nu întâmplător, anul acesta a fost Anul patrimoniului cultural, motiv pentru care și reuniunea interparlamentară de la Bruxelles a explorat acest eveniment, discutând despre valori, moștenire istorică și culturală comună ale Uniunii Europene, păstrarea, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, relațiile dintre cultură și educație, context în care am prezentat conceptul și viziunea noastră în domeniul educației interculturale, cea care reprezintă modalitatea de a pregăti tinerii pentru a înțelege și a se integra într-o adevărată comunitate culturală europeană, păstrând rădăcinile, păstrând valorile fundamentale, fiind conștienți de propria identitate culturală, dar completând aceste aspecte cu respectul pentru diversitate, cu respectul pentru alteritate, pentru valorile multiculturalismului și ale plurilingvismului.

De asemenea, am subliniat că este nevoie, pentru profesori, pentru lumea școlii, să existe module de pregătire, stagii, în acest sens, să fie introduse în curriculumul unor discipline care se pretează la aceste explorări culturale și multiculturale din istorie, științe socioumane, limbi străine, limba și literatură română, activități extracurriculare, dezbaterile și abordările interculturale să fundamenteze cunoștințe, competențe, valori, proiecte educaționale complexe, schimburi de experiență, extinderea programelor de educație și pregătire a adulților pentru a învăța pe tot parcursul vieții, deci un cumul de activități care să vizeze asumarea și sedimentarea valorilor naționale, în împletirea lor cu cele internaționale.

De asemenea, la final de an al patrimoniului, care înseamnă o reflecție la nivel european asupra elementelor comune, asupra moștenirii comune a Europei, se impune și la nivel de politici culturale în România restaurarea patrimoniului cultural, implementarea planului de acțiune care va fi conturat de Comisia Europeană începând cu anul 2019, reluarea vechilor meserii – artizanatul, meșteșugurile – și încercarea de a continua și mai departe, dincolo de anul Centenarului, elemente care țin de identitate, de susținerea dialogului intercultural, de susținerea patrimoniului național, tocmai pentru a sublinia bogăția noastră culturală, bogăția valorică prin care intrăm în conceptul acesta european.

Acesta a fost și sensul întâlnirii și al dezbaterilor de la Bruxelles și acesta ar trebui să fie sensul pe care să-l abordăm și în domeniul politicilor culturale și în domeniul politicilor educaționale, fie că vorbim despre Centenar, fie că vorbim despre momentele de după Centenar, în care vibrația și ecourile acestuia trebuie să se regăsească, cu aceeași pregnanță, în demersurile noastre culturale și educaționale. Mulțumesc.