Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 martie 2009
Declarații politice · Trimis la votul final
Sever Voinescu-Cotoi
Discurs
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Pentru un acord cu FMI”.
Criza economică pe care am început să o traversăm și despre care e imposibil să spunem când și cum se va termina a generat un discurs politic inflamat și haotic la București. Criza aceasta economică are o puternică dimensiune morală, fără îndoială, în sensul că ea a fost generată de o gravă subminare a fundamentului etic al capitalismului. Efectele politice ale crizei, la București, sunt și ele stridente în plan moral.
Că domnul Tăriceanu, cel care a condus catastrofal un guvern într-o vreme favorabilă pentru economia noastră, se erijează într-un fel de magistru economic în vreme de criză, ar ține de caraghioslâc, dacă nu ar friza insolența.
Că cei care se visează președinți din decembrie încolo o aduc din condei și vorbesc despre combaterea efectelor crizei vorbind, de fapt, despre președintele Băsescu, este, iarăși, o probă de iresponsabilitate și politicianism ieftin.
În același registru al politicianismului ieftin se situează și discuțiile referitoare la un eventual acord de împrumut cu FMI. Liberalii se dau de ceasul morții și susțin că nu avem nevoie de acest acord, pentru că avem banii necesari traversării crizei. Liberalii visează, evident. Au lăsat vistieria țării goală, au cheltuit tot ce se putea cheltui, inclusiv banii rezultați din privatizări, fără niciun discernământ.
Social-democrații se tem de efectele sociale ale unui acord cu FMI și invocă situația României din anii ’90. O fac, cred, tot în numele unui politicianism ieftin, de campanie electorală de proastă calitate.
Situația dramatică din România anilor ’90 nu s-a datorat FMI cu care, subliniez, România nu a dus la capăt niciun acord în acei ani, ci felului incompetent și fraudulos în care țara a fost administrată în primul deceniu postcomunist.
În plus, România de astăzi este cu totul altă țară decât era acum 10 sau 15 ani. România de astăzi este o țară membră a Uniunii Europene și asta face toată diferența. Este ca o diferență între două lumi. România aparține astăzi celui mai performant și mai sigur spațiu al libertății și prosperității cunoscut în istorie. România se află, astăzi, într-o familie de elită, puternică și capabilă să supraviețuiască oricărei provocări. Prin urmare, a ne teme astăzi de presupusele efecte nefaste ale unui acord cu FMI este ca și cum un om matur, în toată firea, s-ar mai teme de coșmarurile pe care le avea în copilărie.
De câteva luni, analiștii constată o tot mai evidentă coordonare a structurilor financiare ale Uniunii Europene cu Fondul Monetar Internațional. Sunt domenii de expertiză și, mai ales, mecanisme de monitorizare exersate îndelung de FMI, pe care structurile financiare ale Uniunii nu le posedă. Coordonarea este deci firească, cu atât mai mult cu cât FMI este, în esență, un fond alcătuit din contribuția benevolă a 185 de state din lume, printre care și România. Subliniez, 185 de state din 193 câte există în evidențele ONU.