Pavel Horj

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a exprima punctul de vedere al Partidului Național Liberal, dați-mi voie să aduc în discuție un roman celebru al lui Marin Preda, „Moromeții”. Acțiunea acestui roman se desfășoară între reperele a două metafore: „timpul avea nesfârșită răbdare cu oamenii”. Și primul volum se încheie: „timpul nu mai avea răbdare cu oamenii”. Am apelat la această metaforă a lui Marin Preda, deoarece Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră că în acest moment agricultura se află sub spectrul celei de-a doua metafore a marelui scriitor.

Dacă îmi permiteți, m-aș și explica.

În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit EUROSTAT, existau 3,93 de exploatații agricole, din care 866.000 depășeau o unitate de dimensiune economică. Atunci când se ia în discuție forța unei agriculturi, întotdeauna se face referire la exploatațiile mai mari decât o dimensiune economică.

După trei ani și jumătate, sub Politica Agricolă Comună, sub Programul național de dezvoltare rurală, foarte multe lucruri, sau cel puțin la nivel de structură a agriculturii românești, nu s-au modificat, dacă ne raportăm la faptul că 45% din populația României lucrează în agricultură, dacă ne referim la faptul că două treimi din populația care lucrează în agricultură are peste 50 de ani și mai bine de jumătate are peste 60, dacă fermele care depășesc o unitate de dimensiune economică au între 11 și 15 hectare, nu putem să spunem că în România agricultura a înregistrat transformări.

Pe de altă parte, dezbaterea academică, spre deosebire de discursul politic, este în unanimitate de acord că politica agricolă comună în acest moment în România nu și-a atins obiectivele, obiectivele fiind competitivitatea, rolul primordial al agro-mediului în dezvoltarea spațiului rural, gestionarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere și calitatea vieții. S-a dovedit că politica agricolă comună a fost un adevărat pat al lui Procust, dacă ne raportăm la faptul că, deși prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, prin Fondul de garantare agricol, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României peste zece miliarde de euro, în acest moment noi am reușit să atragem două miliarde.

Deci este clar că fermierii vor avea nevoie de consultanță mai aproape de ei, de cineva care să-i îndrume ca aceste fonduri să nu rămână neaccesate până la sfârșitul bugetului multianual al Uniunii Europene.

Partidul Național Liberal va vota această Lege privind camerele agricole, dar o consideră un prim pas în reabilitarea conceptului de strategie agricolă. Va trebui, în continuare, să discutăm de, eventual, camere ale creditului rural sau măcar un amendament care să modifice Legea de funcționare a CEC, care să oblige CEC-ul ca cel puțin 40% din liniile de finanțare să le acorde sectorului agricol. Și apoi, nu în ultimul rând, va trebui să ne aplecăm asupra unui program național de cadastru, cadastrul general.