Pavel Horj

Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să îmi exprim și eu aprecierea pentru apariția în nișa legislației de mediu a acestei legi referitoare la împădurirea terenurilor degradate.

Dacă ar fi să mă refer la cât de importantă este reabilitarea ecologică și reintroducerea în circuitul productiv și ecoprotectiv a acestor suprafețe, aș dori să vă spun că, dincolo de sublinierea pe care a făcut-o domnul deputat Tinel cu împădurirea a circa 2 milioane de hectare până în 2020, programul de guvernare al domnului prim-ministru Boc, la pagina 32, prevede până în 2012 extinderea suprafeței împădurite cu 560 de mii de hectare. Această suprafață nu poate fi făcută decât pe seama terenurilor degradate, care, după unele statistici, ar trece de 3 milioane și ajunge undeva aproape de 4 milioane de hectare.

Și, pentru a sublinia cât de importantă este extinderea suprafeței de pădure, aș dori să vă spun că oxigenul necesar unui autovehicul pentru a parcurge 1.000 de kilometri este produs de un arbore de fag de 75–80 de ani, în patru zile.

De asemenea, aș vrea să subliniez că, pe terenul degradat, eroziunea variază între 140 și 750 de metri cubi pe an și pe hectar. Dacă am lua ca referință un vagon de cale ferată de transport de 50-60 de metri cubi, aceasta înseamnă că, prin eroziune, se transferă anual între o garnitură de tren

de trei vagoane și undeva la 14 vagoane sunt transferați pe terenurile degradate.

Iată de ce mi se pare atât de importantă această lege și, cu amendamentele pe care noi le vom face, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține această lege.

Și acum aș vrea să vă spun una dintre deficiențele acestei legi, deficiență pentru care eu vă voi demonstra că aceasta nu va putea fi aplicată.

Dacă vă veți uita la sursele de finanțare, veți vedea că legea prevede ca sursă de finanțare: alocații de la bugetul de stat – în condițiile actualului buget, ne putem aștepta ca anul acesta, anul viitor și poate și peste doi-trei ani să fie zero; sponsorizări de la societăți comerciale – știți cât de săritori sunt sponsorii ca să dea bani pentru împădurirea terenurilor degradate, surse financiare externe nerambursabile sau credite externe pe termen lung – gândiți-vă că prioritățile Guvernului sunt altele când se fac împăduriri de la băncile străine, contribuția benevolă a persoanelor fizice și juridice – gândiți-vă cât de săritoare sunt persoanele fizice să participe la împăduriri.

De altfel, dacă ar fi să fac o remarcă, anul trecut, singurele suprafețe care s-au împădurit în terenuri degradate au fost de câteva zeci de hectare în cadrul programului „România prinde rădăcini” sau „Țara lui Andrei”. Este total nesemnificativ, și statul nu poate să rămână de o parte când este vorba de un program atât de important.

Fondul de conservare și regenerare a pădurilor. Acest fond se constituie, în general, când se scoate din fondul forestier o anumită suprafață. Deoarece majoritatea suprafețelor care se scot din fondul forestier reprezintă obiective de investiții cu caracter public, toate aceste investiții beneficiază de legi speciale, prin care sunt scutite de la plata acestor taxe de scoatere din fondul forestier. Așa fiind, dacă veți face o analiză comprehensivă a resurselor bugetare ale acestei legi, veți putea trage concluzia că legea este nefuncțională, o votăm de dragul de a fi votată, fără a-i da un suport material.