În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011, comisia și-a desfășurat activitatea atât în cadrul celor 63 de ședințe în plen stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.
În semestrul I al anului 2011 s-au înregistrat la comisie 450 de dosare, au fost primiți în audiență 35 de cetățeni și au avut loc 15 audieri în cadrul plenului acesteia.
Un număr de 114 memorii adresate comisiei se referă la domeniul justiției.
Acestea au fost remise, pentru analiză și soluționare, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și diverselor structuri ale parchetelor.
Petenții au relatat în cuprinsul memoriilor posibile încălcări ale deontologiei profesionale, diverse aspecte privind arestarea preventivă și cercetarea abuzivă prin folosirea violenței psihice și fizice, nerespectarea prevederilor procedurale penale și civile, tergiversarea nejustificată pe perioade îndelungate de timp a finalizării dosarelor, neluarea în considerare a probelor administrate în apărare de către persoanele anchetate, nelegalitatea sentințelor de condamnare sau achitare a inculpaților din dosarele penale soluționate de instanțele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni și chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupție ale magistraților care au avut spre finalizare asemenea cazuri.
O altă parte a petiționarilor au reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul la apărare. Autorului infracțiunii nu i se aduce la cunoștință învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti și exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. În multe cazuri se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea și ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror.
Dintre sesizările adresate în această materie comisiei noastre, dintre cele mai elocvente, în sensul gravității situațiilor prezentate și al atitudinii unor autorități judecătorești în soluționarea lor, prezentăm memoriul înregistrat cu nr. 15770, din 5.05.2011, prin care Societatea Comercială „TRANZITOUR” – SA Piatra-Neamț se referă la o plângere penală înregistrată la Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect numeroase abuzuri cu caracter infracțional la care este supusă petiționara din partea primarului municipiului Piatra-Neamț, domnul Gheorghe Ștefan, iar dintre acestea menționăm refuzul punerii în executare a unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile și alte fapte a căror soluționare intră în sfera de competență a Direcției Naționale Anticorupție. Lucrarea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Serviciului teritorial al DNA Bacău. Din răspunsurile primite de la aceste instituții rezultă că faptele de care este acuzat primarul municipiului Piatra-Neamț nu au fost soluționate. Din acest motiv, apreciem că putem suspiciona autoritățile judecătorești de tergiversare nejustificată a soluționării acestui caz.
Un număr de 64 de petiții din totalul celor 450 înregistrate la comisie se referă la problemele de natură socială cu care se confruntă petenții.
Memoriile cetățenilor români care reclamă modul în care casele teritoriale de pensii le stabilesc drepturile de pensie sau le recalculează aceste drepturi continuă să dețină cea mai mare pondere, 36% din totalul petițiilor privind sfera drepturilor de natură socială.
Remarcăm creșterea numărului petițiilor militarilor în rezervă și în retragere, care reclamă activitatea casei sectoriale de pensii MApN sau consideră noua legislație în domeniul pensiilor militarilor ca fiind injustă și insuficient pregătită. În acest sens s-au exprimat reprezentanții Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din MApN și MAI din București, în cursul audierii lor de către comisie, în cursul lunilor februarie și martie anul curent, precum și alți pensionari militari care au trimis memorii în nume personal.
Numărul memoriilor care reclamă abuzuri în domeniul relațiilor de muncă și al drepturilor de natură salarială se menține ridicat – peste 22% din totalul petenților cu probleme de natură socială –, mai ales în cazul concedierilor considerate abuzive în sfera instituțiilor și companiilor din sectorul public. O bună parte a petenților reclamă conducerile instituțiilor publice care ar fi săvârșit abuzuri și erori de interpretare a actelor normative, conform cărora s-au făcut restructurări instituționale sau s-au organizat concursuri pentru ocuparea unor posturi. Este cazul memoriului adresat comisiei de către domnul Trofin Nicolae din Iași – memoriul nr. 15.509 –, situație în care, în urma demersurilor noastre legale și regulamentare pe lângă Ministerul Mediului și Pădurilor și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, petentul a fost repus în drepturi.
Modificările legislative rapide din domeniul social și comunicarea insuficientă a autorităților guvernamentale cu publicul vizat sunt cauzele principale ale creșterii numărului de petenți care se adresează comisiei cu sesizări privind, spre exemplu, reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate din pensiile celor care beneficiază fie de prevederile legilor cu caracter reparatoriu, fie de cele ale legislației privind protecția persoanelor cu handicap.
Recomandăm Guvernului României să găsească o cale de comunicare a informațiilor esențiale privind noua legislație
adoptată și care modifică cuantumul drepturilor de natură socială.
În perioada analizată, numărul petițiilor adresate comisiei și care au fost soluționate favorabil în urma demersurilor efectuate a crescut, ponderea acestora în totalul petițiilor cu tematică socială fiind de 32%.
Referitor la capitolul administrație publică, s-au înregistrat în evidența comisiei, în primul semestru al anului 2011, un număr de 29 de memorii, vizând săvârșirea unor eventuale abuzuri, atât la nivelul reprezentanților aleși – primari și consilieri –, dar și de către funcționari publici din cadrul acestor instituții.
În majoritatea cazurilor, sesizările se referă la aprobarea executării unor construcții, cu încălcarea dreptului de proprietate, la nerespectarea normelor care reglementează domeniul achizițiilor publice ori nereguli în activitatea comisiilor locale de aplicare a fondului funciar și încălcarea legislației privind eliberarea unor acte administrative.
Cu titlu de exemplu, menționăm memoriul adresat comisiei de către directorul general al „Romsilva”, care reclamă ca ilegală reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra 11.144 hectare de teren cu vegetație forestieră în favoarea Asociației Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, din județul Timiș, și care ne solicită analiza oportunității constituirii unei comisii parlamentare de anchetă, menită să cerceteze inclusiv modul în care autoritățile reprezentative au asigurat apărarea intereselor statului în fața instanței judecătorești.
Cu ocazia audierilor care au avut loc în comisie, atât ale reprezentanților regiei, cât și a prefectului județului Timiș și a primarului comunei Nădrag, în calitatea lor de președinți ai comisiilor de fond funciar, județeană și locală, comisia a reținut o serie de aspecte care ridică serioase semne de întrebare atât în planul aplicării normei juridice, cât și în cel al săvârșirii unor fapte cu posibile conotații penale.
Astfel, susținerile regiei, referitoare la lipsa vocației succesorale și, implicit, a dreptului de proprietate, nu au putut fi contrazise nici de prefectură, dar nici de primar, iar procedura administrativă derulată la nivelul ambelor comisii de fond funciar dezvăluie serioase lacune în ceea ce privește respectarea cadrului legal aplicabil, care nu permite interpretări și derogări de la normă.
Reținând și faptul că situații similare se regăsesc și în alte zone din țară, ca de exemplu Vrancea, Suceava, Harghita etc., membrii comisiei au considerat oportună promovarea către plenul Camerei Deputaților a cererii privind încuviințarea constituirii unei subcomisii de anchetă parlamentară, având ca obiect efectuarea de cercetări privind legalitatea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri cu vegetație forestieră, în suprafață de peste 562.000 hectare, proprietatea statului român, aflate în administrarea
„Romsilva”, desfășurată la nivelul comisiilor locale și județene de fond funciar.
Plenul Camerei Deputaților, luând în discuție cererea comisiei noastre, a apreciat, în urma dezbaterilor ocazionate cu acest prilej, că nu sunt întrunite condițiile de fond care să justifice constituirea unei astfel de comisii și, în consecință, inițiativa a fost respinsă prin votul majorității deputaților.
Cu toate acestea, în condițiile în care s-au primit noi memorii cu același obiect, fapt care dovedește că starea de lucruri de la Nădrag poate avea valențele unui fenomen generalizat, comisia și-a propus să continue cercetările conform competențelor specifice date de Regulamentul Camerei Deputaților.
Cu toate că plenul comisiei a purtat cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților numeroase dialoguri menite să ofere o abordare mai eficientă a modului de analiză și soluționare a numeroaselor dosare aflate pe rolul acestei autorități, am constatat și în această perioadă că multe dintre răspunsurile ANRP-ului sunt formale, fără a da nicio perspectivă asupra momentului soluționării efective.
În domeniul învățământului, comisia a fost din nou sesizată în legătură cu imposibilitatea unor studenți de a obține diploma de licență de la Universitatea „Spiru Haret”. În acest sens, relevant este Dosarul nr. 15.895/27.06.2011, care cuprinde memoriul adresat comisiei noastre de Gempalia Eugenia, din Tulcea, absolventă a Facultății de Drept și Administrație Publică. Pe baza adeverinței eliberate de universitate s-a înscris la un curs de masterat, iar pentru susținerea examenului de disertație a înaintat Universității „Spiru Haret” o cerere de eliberare a diplomei de licență, în urma căreia a fost informată că Ministerul Educației „nu a aprobat tipărirea formularelor tipizate ale diplomelor de licență”. Memoriul a fost remis Ministerului Educației în iulie anul curent și, deși s-a făcut și revenire, încă nu s-a primit un răspuns. Comisia va invita ministrul educației pentru a prezenta personal răspuns la acest memoriu.
În domeniul sănătății, comisia a primit memorii în care sunt semnalate o serie de presupuse ilegalități săvârșite de medici, conducerile unor spitale sau reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate.
Astfel, în memoriul doamnei Marinescu Felicia din București sunt reclamate nemulțumiri în legătură cu unele penalități pentru asigurarea de sănătate.
Prin răspunsul primit, până la urmă, de la Casa Națională de Sănătate ni s-a adus la cunoștință că s-au luat măsuri pentru clarificarea și rezolvarea problemei sesizate de petiționară.
Am ținut să semnalăm aceste elemente, fiind ferm convinși că exercitarea dreptului fundamental de petiționare al cetățenilor, consacrat constituțional, ne obligă pe toți la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetățenii și care, într-un stat de drept, grevează asupra bunului mers al societății.
În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente, cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr mare de petiții, 76, la care nu s-au primit răspunsuri în termenul de 30 zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților și de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Din totalul celor 450 de petiții înregistrate la comisie pe semestrul I al anului 2011, ca urmare a memoriilor trimise de cetățeni sau instituții sau rezultate în urma audierilor în comisie, un număr de 33 mai sunt în curs de soluționare la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea acestora. Trebuie să subliniem faptul că în proporție de 18% petițiile au fost întemeiate, autoritățile competente dispunând soluții favorabile.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.