Kerekes Károly

Mulțumesc, doamna președinte.

Intervenția mea politică se intitulează: „Problema romilor – mustrare din partea Franței”.

Stimați colegi,

În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză – Adunarea Națională, am participat recent la o întâlnire oficială la Paris.

Fără a intra amănunțit în programul vizitei, al luărilor de cuvânt privind relansarea dialogului dintre cele două grupuri de prietenie, aș vrea să mă refer la un aspect deosebit de interesant și, din punctul nostru de vedere, extrem de grav.

Ca un punct distinct față de programul oficial anunțat, am fost invitați la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde am avut o întrevedere cu domnul secretar de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche.

Pe baza experiențelor personale în domeniul vizitelor oficiale diplomatice consider acest gest ca fiind unul cu semnificații majore. Este vorba despre o temă cu o bibliografie și o reflectare în realitate – din păcate – foarte vastă, și anume problema romilor.

În ciuda multiplelor evenimente negative provocate de prezența romilor în Europa, în acest caz concret al problemelor provocate de aceștia în cartierele și pe străzile Parisului, poziția francezilor și modul de abordare la adresa noastră mi s-au părut de-a dreptul ciudate. Întrebarea secretarului de stat, în sensul că: aceasta este ceea ce Franța merită din partea României?, precum și răspunsul dat tot de acesta, în sensul că Franța nu aceasta a meritat din partea României, reflectă un gest care, la nivel diplomatic, poate fi considerat unul foarte rar și deopotrivă grav.

Eu, personal, pe fundalul sentimentului de jignire provocat de întrebarea retorică a părții franceze, am propriul meu răspuns – dacă vreți, cu motivații și explicații istorice – pe care, desigur, nu l-am putut dezvolta.

Cred însă că acest gest diplomatic grav, cu funcție de semnal de alarmă la adresa Guvernului României, se suprapune ideii europene conform căreia, după aderarea unui stat membru al Uniunii Europene, nu se mai poate vorbi despre imigrație, ci despre liberă circulație. Or, în această ordine de idei, romii au dreptul la liberă circulație, ca și ceilalți români.

Această idee europeană, de altfel, mi-a adus aminte de afirmația ministrului de externe al Guvernului anterior, liberal, al domnului Cioroianu, de la Paris din 2008, și anume: „Răspunsul la problema romilor nu este nici românesc, nici italian, ci este european”. Poziția partenerilor noștri francezi semnalează că, în ciuda euro-optimismului nostru de atunci, problema romilor este, din punctul lor de vedere, problema țării de unde provin ei, și anume a României.

Astfel, declarația mea politică se dorește și ea a fi un semnal de alarmă, pe care consider că trebuie să-l supun atenției Guvernului României: problema integrării romilor este o urgență atât pe plan intern, cât și european.