Ghervazen Longher

Mulțumesc, doamnă președinte.

Pentru a unsprezecea oară, Uniunea Polonezilor din România a organizat, la Suceava, în perioada 3–5 septembrie, Zilele Culturii Polone, sub deviza „Mai aproape unii de alții”.

Simpozionul de anul acesta, cu titlul „Relațiile polonoromâne în istorie și cultură”, s-a desfășurat pe două secțiuni: în lumea istoriei; în lumea culturii și a problematicii minorităților naționale.

Simpozionul a reunit peste 50 de participanți, cunoscători și pasionați de tematică, din Polonia, România, Ucraina și Republica Moldova: istorici, lingviști, cercetători ai literaturii, traducători, istorici de artă, sociologi, etnografi.

În mod deosebit am dorit ca, în acest an, să evidențiem evenimentele din septembrie 1939, la împlinirea a 70 de ani de la refugierea polonezilor în România. Astfel, vineri,

4 septembrie, ne-am deplasat cu toții la Bicaz pentru a omagia această aniversare.

1 și 17 septembrie, două date înscrise cu litere de sânge în istoria Poloniei, a întregii Europe și a lumii, sunt datele la care Polonia a fost cotropită de trupele fasciste și apoi de cele sovietice, ele marcând începutul celei de a doua conflagrații mondiale.

În virtutea bunelor relații, a tratatelor bilaterale și vecinătății, România a venit în întâmpinarea polonezilor care au pornit cu zecile de mii în pribegie, fără să știe ce le rezervă viitorul.

Deși își declarase neutralitatea, România și-a dat acordul și a deschis granițele militarilor, civililor, celor mai înalte autorități și tezaurului Băncii Poloniei.

Pentru a potoli protestele ambasadorului Germaniei la București, autoritățile române au decis internarea refugiaților polonezi, al căror număr se estimează la 100.000. Pentru înaltele autorități ale Poloniei, localitățile internării au fost: Bicaz, Ignacy Mościcki – președintele Poloniei și Slănic, București, Józef Beck – ministrul de externe, Craiova, mareșalul Edward Śmigły-Rydz.

Orașul Bicaz l-a găzduit, în momente de grea cumpănă, pe președintele Poloniei, înscriindu-se astfel în istoria relațiilor româno-polone.

În acest moment de evocare a acelui septembrie 1939, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoștință către înaintașii noștri, care au scris împreună o pagină memorabilă în istoria popoarelor român și polon.

Tot în cadrul Zilelor Culturii Polone, au fost lansate două cărți: culegerea de referate „Polonia și România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul european” și lucrarea lui Radu Ciuceanu și Ion Constantin, „Masacrele de la Katyn”, editată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2008.

În ultima zi, la Solonețu Nou, am organizat Sărbătoarea Roadelor. La ora 11.00, s-a ținut Sfânta Liturghie, s-au putut admira standurile cu roadele din acest an. Fiecare comunitate poloneză a pregătit un stand cu recolta din acest an. La ora 13.00, a început spectacolul folcloric, în care au evoluat formații folclorice poloneze, dar și românești.