Sonia Maria Drăghici

Mulțumesc, doamnă președinte.

„România trebuie să prevină efectele negative ale îmbătrânirii populației”.

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din ultimele studii sociologice reiese că în România tot mai multe femei cu vârste de până la 30 de ani nu doresc să fie mame, deoarece statutul maternal este asociat cu pierderea independenței, a timpului liber, cu reducerea perspectivelor de carieră și cu dificultăți financiare. Ba, mai mult, pentru multe femei din România faptul de a nu avea copii nu mai reprezintă o pierdere, ci începe să devină o alegere.

Faptul că familiile pot controla numărul de nașteri este un lucru pozitiv, dar asistăm la o mentalitate care a început să prindă rădăcini, tinerii se căsătoresc târziu și doresc maximum un copil. Concubinajul și indicele de divorțialitate sunt în creștere. Sentimentele celor care nu doresc copii devin legitime și oamenii încep să nu conștientizeze că deviază de la normalitate dacă aleg această opțiune de viață.

În toate statele UE se constată fenomenul îmbătrânirii populației și, în final, al scăderii ei. Femeile din UE nasc în medie 1,5 copii de-a lungul vieții, însă raportul trebuie să fie de 2,1 copii/femeie pentru a permite înlocuirea populației. Nicio țară din UE nu ajunge însă la această rată de fertilitate. Femeile nasc în medie 1,2 copii în Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Letonia, Polonia, Lituania, 1,4 în Portugalia, Estonia, Germania, 1,5 în Malta și Suedia, 1,6 în Olanda și Belgia, 1,7 în Luxemburg, Danemarca și Finlanda, 1,8 în Irlanda, Marea Britanie și Cipru și 1,9 în Franța. Rata de fertilitate în România este 1,3, la fel ca în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Austria și Grecia, deși înainte de 1989 rata fertilității era de 2,2, valoare care asigura înlocuirea generațiilor.

Îmbătrânirea populației este cea mai mare amenințare economică pentru Europa de Est. Prognozele arată că, până în anul 2050, raportul dintre pensionari și populația activă a Europei se va dubla, ajungând de la 1/4 la mai puțin de 1/2. Cu mai puțini oameni de vârstă activă care să contribuie la fondurile de pensii și asigurări de sănătate, statele se vor confrunta cu o povară fiscală fără precedent. Într-un raport întocmit de Banca Mondială se exprimă preocuparea pentru „șocul cheltuielilor” ce se anunță odată cu acest proces de îmbătrânire, cheltuieli legate mai ales de sănătatea celor în vârstă.

Cotidianul austriac „Die Presse” comentează într-un amplu material că România rămâne blocată în capcana sărăciei și din cauza îmbătrânirii populației. România nu a putut investi, ca majoritatea țărilor în tranziție, în programe de pensii, iar pe viitor își va permite și mai puțin acest lucru. „România îmbătrânește și acest proces se întâmplă mai rapid aici decât în alte state occidentale. Rata de natalitate este în continuă scădere, la aceasta se adaugă și emigrarea tinerilor”, precizează articolul.