Valerian Vreme

Mulțumesc, doamna președinte. Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

„Administrația publică a statului român: punct și de la capăt”. Deși poate nu realizăm încă, sunt convins că ziua de 11 aprilie 2016 va reprezenta un punct de inflexiune în tot ce numim astăzi organizarea administrației statului român. Dincolo de frânturile de mesaj și acțiuni care au părut interesante presei, premierul Dacian Cioloș a schițat, prin discursul susținut luni în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, o strategie unitară, care ar putea reprezenta piatra de temelie a unei reforme a administrației publice, de data asta eficientă: definirea funcției publice; modernizarea și reformarea administrației publice centrale și, nu în ultimul rând, administrația publică locală sunt cele trei direcții de acțiune pe care reforma le are în vedere.

Sunt inginer de profesie și, pe cale de consecință, apreciez și încurajez modelele bazate pe informatizare. Este o schimbare de paradigmă care s-ar putea să nu fie înțeleasă pe deplin astăzi. Guvernul însă a dat dovadă de curaj și și-a asumat acest risc. Folosirea instrumentelor moderne de conducere a societății, în linie dreaptă cu modelul societății informaționale, dincolo de toate beneficiile, face un lucru esențial pentru societate: va atrage susținerea tinerilor, a celor ce au produs schimbarea în octombrie–noiembrie 2016. Aceștia au așteptări înalte, pentru că se raportează la modele de succes. Tinerii de azi lucrează în companii multinaționale, au învățat să opereze cu entități informatizate și nu știu decât că eficiența la locul de muncă se traduce în plusvaloare pentru companie, iar meritele sunt răsplătite. Aceeași eficiență la locul de muncă au pretenția să o găsească și atunci când se duc la primărie, ANAF sau la orice altă instituție a statului.

Pe ei, pe acești tineri, îi întâlnești zilnic în București, în special în zona Pipera, loc care a devenit natural capitala IT a sud-estului Europei. În realitate, efectul muncii lor este resimțit pe întregul mapamond, în firme, majoritatea transnaționale, ce și-au dezvoltat departamente generoase pentru a servi nevoilor internaționale.

Și, apropo de instrumente și modele moderne de guvernare, în perioada mandatului meu de ministru al comunicațiilor și societății informaționale am lansat două platforme informatice, care astăzi funcționează cu succes: una pentru depunerea declarațiilor fiscale online și cea de-a doua, Ghiseul.ro, un sistem pentru plata online a taxelor și impozitelor folosind cardul bancar.

Dacă prima aplicație, care se adresează agenților economici, a avut un traseu ascendent, ajutând la modernizarea sistemului de depunere a documentelor fiscale, cealaltă platformă, destinată direct cetățeanului, nu a avut o evoluție suficient de satisfăcătoare. Asta deși, din punct de vedere funcțional, și-a arătat fiabilitatea, înrolând în sistem primării sau alte entități ce acoperă o populație de peste 6 milioane de locuitori.